România, acuzată de MAE rus că încearcă să rescrie istoria celui de-al Doilea Război Mondial

MAE rus acuză România

Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse îşi exprimă îngrijorarea faţă de încercări din România de a retuşa sau a rescrie istoria celui de-al Doilea Război Mondial, îndeosebi prin folosirea unei retorici cu pronunţat caracter antirusesc, a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă la Moscova, purtătoarea de cuvânt a ministerului, Maria Zaharova, se arată pe pagina web a MAE rus, potrivit Agerpres.

Înaltul oficial rus a vorbit despre o expoziţie organizată recent la Bucureşti, având ca temă deportarea saşilor din Transilvania în URSS în 1945, în contextul în care pe plan internaţional se comemora Ziua Holocaustului, marcată şi la Bucureşti "prin evenimente destul de modeste".

În schimb, expoziţia despre deportarea etnicilor germani în URSS a avut, în opinia Mariei Zaharova, "tonuri făţiş antisovietice şi antiruseşti", punându-se accentul pe condamnarea acţiunilor "crude, inumane" ale "forţelor de ocupaţie sovietice" faţă de etnicii germani şi lăsându-se în schimb deoparte "fapte pe larg cunoscute care dovedesc vina Berlinului şi a Bucureştiului în genocidul evreilor şi al ţiganilor".

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a afirmat că "un rol activ în tot acest spectacol" l-a avut ambasadorul Germaniei în România, Werner Hans Lauk.

"La ceremonia de deschidere a expoziţiei (despre deportarea saşilor) nu s-a auzit niciun fel de condamnare a Holocaustului, niciun cuvânt de compasiune pentru evreii români. A fost dat uitării adevărul istoric potrivit căruia listele cu germani care urmau să fie exilaţi din România postbelică au fost întocmite chiar de administraţia românească", a declarat oficialul rus.

În acest mod, a continuat Maria Zaharova, Bucureştiul şi-a asigurat reducerea comunităţii de saşi şi totodată a comunităţii maghiare în Transilvania în favoarea populaţiei româneşti.

"Cine, dacă nu în primul rând preşedintele României, etnicul german Klaus Iohannis, ar trebui să cunoască aceste pagini din istoria recentă a ţării sale", a întrebat retoric Maria Zaharova, adăugând, în final, că în aceste zile când este marcată capitularea naziştilor la Stalingrad, Rusia nu a uitat de partea cui a luptat armata română în acele zile.

Răspunsul României

Purtătorul de cuvânt al MAE român a luat notă "cu surprindere" de afirmaţiile omologului său rus reritoare la marcarea în România a Zilei Internaţionale pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului. Vă prezentăm mai jos reacţia oficială a României.

"Este regretabil şi straniu modul în care sunt amestecate, în confuzie, evenimente şi informaţii publice printr-un mesaj al cărui scop este dificil de înţeles. Suntem dezamăgiţi de informarea deformată ce i-a fost oferită purtătorului de cuvânt menţionat, înainte de emiterea reacţiei sale. După cum este bine cunoscut opiniei publice, autorităţile din România, atât cele centrale, cât şi cele locale, organizează în fiecare an evenimente de comemorare a memoriei victimelor Holocaustului, cu ocazia zilelor de 9 octombrie (Ziua naţională de comemorare a victimelor Holocaustului din România), 27 ianuarie (Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului) şi 2 august (Ziua de comemorare a victimelor din comunităţile de romi în perioada Holocaustului).

Şi în acest an, la 27 ianuarie, Ministerul român al Afacerilor Externe a organizat un eveniment de marcare a Zilei Internaţionale pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului din întreaga lume, eveniment la care au luat cuvântul ministrul Afacerilor Externe şi o serie de invitaţi, între care Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi Preşedintele Asociaţiei Evreilor din România supravieţuitori ai Holocaustului. La eveniment au participat şi reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, iar reflectarea mediatică a oferit suficiente informaţii pentru orice observator al activităţilor oficiale din România. Mai mult, acest eveniment a succedat comemorării în mod distinct, la împlinirea a 75 de ani, a victimelor Pogromului de la Bucureşti.

În mod eronat şi de neînţeles, reacţia purtătorului de cuvânt al MAE rus face abstracţie de aceste realităţi şi, în schimb, se referă la o expoziţie care nu are nicio legătură cu programul de evenimente oficiale pentru marcarea în România a Zilei Internaţionale pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului.

La fel de eronate şi surprinzătoare sunt şi deducţiile purtătorului de cuvânt cu privire la o aşa zisă neasumare de către România a trecutului său istoric. Ca urmare, reamintim finalizarea încă din 2004 a raportului Comisiei internaţionale pentru studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” ca şi eforturile în asumarea trecutului şi cunoaşterea largă a acestuia la nivelul societăţii româneşti. Sunt recunoscute şi încurajate determinarea României de a contribui activ la eforturile internaţionale pentru prevenirea unor asemenea tragedii istorice, progresele făcute în domeniul educaţiei privind Holocaustul, angajamentele asumate pentru cooperarea cu societatea civilă pe tematici ce privesc comemorarea Holocaustului, combaterea antisemitismului, discriminării rasiale, xenofobiei şi oricăror forme de intoleranţă.

Ministerul român al Afacerilor Externe contribuie activ la întărirea instrumentelor legislative şi instituţionale potrivite, care să prevină şi să sancţioneze astfel de fenomene şi poate oferi în mod transparent informaţii detaliate despre modul în care România respectă şi îşi asumă responsabilităţile cu privire la comemorarea victimelor Holocaustului, promovarea educaţiei tinerelor generaţii în privinţa acelei perioade tulburi din istoria Europei şi din istoria României. În acelaşi timp, invităm la o documentare actualizată cu privire la responsabilităţile de nivel internaţional pe care România şi le-a asumat pe linia organizaţiei IHRA, precum şi în cadrul altor organizaţii multilaterale."