România a dat undă verde: Rompetrol a ajuns pe mâna chinezilor
alte articole
La trei ani şi jumătate de când Victor Ponta ştergea din pix datoria de 400 de milioane de dolari a Rompetrolului, deţinut la vremea respectivă de KazMunaiGaz, autorităţile române au aprobat tranzacţia prin care China Energy Company Limited preia 51% din KMG Internaţional, fost Rompetrol.
Grupul KMG Internaţional - fostul Grup Rompetrol - a anunţat joi că autorităţile române au aprobat tranzacţia încheiată la finele anului trecut între acţionarul său unic, compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan, KazMunaiGaz (KMG), şi compania chineză China Energy Company Limited (CEFC), tranzacţie prin care chinezii preiau 51% din KMG Internaţional, relatează digi24.ro.
Participarea KMG şi CEFC în noul joint-venture KMGI va fi de 49%, respectiv 51%.
"Finalizarea tranzacţiei va permite stabilirea unei baze solide de cooperare între KMG şi CEFC, facilitând extinderea ulterioară a companiei KMGI în Europa de Est şi de Vest, dar şi în alte regiuni ale lumii. Acest joint-venture va beneficia de potenţialul resurselor energetice din Kazahstan şi de resursele financiare ale Chinei, pentru extinderea activităţilor în contextul proiectului global “One belt, one road”. Proiectul reprezintă o oportunitate excepţională pentru KMGI din perspectiva extinderii operaţiunilor sale în Republica Kazahstan, care, la rândul său, va asigura implementarea programelor guvernamentale pentru atragerea investiţiilor”, a declarat Zhanat Tussupbekov, director general al KMG Internaţional.
Reamintim că în ianuarie 2014, în Monitorul Oficial apărea Hotărârea de Guvern prin care statul a renunţat la 400 de milioane de dolari în favoarea Rompetrol. În schimbul renunţării la datorie, statului i se oferea promisiunea Rompetrolului că va face investiţii în România, fără ca în HG să fie prevăzut un termen pentru aceste ipotetice investiţii sau penalităţi, dacă acestea nu se vor realiza.
Prin Memorandumul adoptat de Guvernul Ponta, statului i se mai oferea perspectiva, la fel de nebuloasă, să îşi recupereze cândva pierderile, obţinând la un moment dat - tot neprecizat - profit din cei 18% cu care va rămâne acţionar în compania kazahă, după ce Rompetrol îşi va răscumpăra contra 200 de milioane de dolari 26,6959 % din acţiunile în companie deţinute de statul român.
Decizia ca statul să renunţe de bună voie la - practic - 400 de milioane de dolari a fost adoptată prin HG după ce Curtea Constituţională a decis că nu este constituţional ca Parlamentul să aprobe această decizie. Hotărârea a fost semnată de premierul Ponta, de Ministrul de Finanţe Daniel Chiţoiu, de Ministrul Delegat pentru Buget, Liviu Voinea, ministrul Energiei Constantin Nită, nu însă şi de Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.
Cum a apărut Rompetrol
Rompetrol a apărut în 1974, compania fiind reprezentantul industriei autohtone pe piaţa internaţională în domeniul industriei de petrol şi gaze. Compania avut lucrări de construcţie conducte, foraj, construcţie rezervoare de depozitare în Libia, Yemen, Iordania, Egipt. În anul 1993, compania a fost privatizată prin metoda MEBO, cifra de afaceri scăzând în următorii ani la aproximativ 6 milioane de dolari. În anul 1998, Dinu Patriciu a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni împreună cu un grup de investitori. Un an mai târziu, Rompetrol a cumpărat Rafinăria Vega, iar în anul 2000 a fost creat holding-ul Rompetrol Group B. V., cu sediul central în Amsterdam, Olanda. Holdingul includea firma Rompetrol şi companiile asociate. În acelaşi an a fost achiziţionată compania Petros, în prezent Rompetrol Well Services - furnizor de servicii şi echipamente pentru sondare şi foraj. Cea mai importantă achiziţie a grupului rămâne însă rafinăria Petromidia, achiziţionată de Rompetrol în 2001 în urma unei licitaţii dubioase, pentru care Patriciu a trebuit să răspundă întrebărilor DNA.
Guvernele Năstase-Ponta şi datoriile Rompetrol
Rompetrol a plătit la vremea respectivă 50,5 milioane dolari pe acţiunile Petromidia, la care s-au adăugat datoriile de 225 milioane dolari către stat şi 325 milioane dolari către Bancorex şi Ministerul de Finanţe. Guvernul Năstase a intervenit în 2003 şi a creditat practic Rompetrol pentru rafinăria Petromidia cu 660 de milioane de dolari, şi a subscris obligaţiuni emise de Rompetrol Rafinare în valoare totală de 2.177.699.871,86 lei (circa 660 milioane dolari), prin anularea obligaţiilor bugetare reprezentând TVA, accize, contribuţia la Fondul special al drumurilor publice, precum şi majorări de întârziere, dobânzi datorii şi neachitate de către societate.
Patriciu trebuia să ramburseze în 2010 cele aproape 700 de milioane cu care îl creditase guvernul Năstase, lucru care nu s-a mai întâmplat căci în 2007 a vândut 75% din acţiunile pe care le deţinea la Rompetrol celor de la KazMunaiGaz, contra sumei de 2,7 miliarde de dolari. Ulterior, Dinu Patriciu le-a vândut kazahilor şi restul de 25% de acţiuni pe care le mai deţinea în Rompetrol Group, făcându-i unici proprietari ai Rompetrolului, stăpâni în egală măsura peste Petromidia cât şi peste datoria de 660 de milioane de dolari către stat.
Noul proprietar, KMZ a achitat statului doar 54 de milioane de euro din cei 660 de milioane de dolari datoraţi, restul de datorie "convertind-o" în 2010 în acţiuni, preluate de stat, care a devenit astfel proprietar a 44, 69% din acţiunile Rompetrol.
În 2014, Guvernul a renunţat oficial la banii "dăruiţi" de Năstase lui Patriciu în 2003, adoptând în ianuarie o Hotărâre de Guvern prin care se angajează să renunţe la datoria istorică, mulţumindu-se să mai recupereze doar cca 200 de milioane de dolari, prin vânzarea a 26,6959% din pachetul de acţiuni pe care le deţinea în Rompetrol.
