Rezervele valutare, în pericol: Până în 2014, România va rambursa 13 miliarde de euro
(Chung Sung-Jun / Getty Images)
BNR şi Ministerul Finanţelor vor avea un vârf de plată al datoriei externe în următorii doi ani, de 13 miliarde euro. Astfel, fără o mai bună absorbţie a fondurilor UE sau fără reforme care să atragă investiţiile străine, rezervele valutare ar putea scădea rapid, a declarat preşedintele CF, Ionuţ Dumitru.
"În 2013 - 2014 România va avea vârfuri de plată a datoriei externe. Dacă cumulăm şi dobânzile de plată, Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a României va trebui plătească în următorii doi ani circa 13 miliarde de euro datorie externă şi alte datorii în valută. Dacă nu reuşim să atragem noi finanţări din pieţele private externe şi nu absorbim mai mulţi bani din fondurile europene nerambursabile, rezerva internaţională a BNR ar putea scădea foarte rapid. Credibilitatea externă este crucială pentru a asigura accesul la pieţele externe private", a precizat preşedintele Consiliului Fiscal, totodată şi economist-şef al Raiffeisen Bank România.
Detaliind aspectele, cea mai mare parte din sumă revine BNR, care va avea de rambursat la FMI 7,6 miliarde de euro, fără dobânzi, aproape 4 miliarde de euro anul viitor şi 3,7 miliarde de euro în 2014, însă plăţi către FMI va efectua şi Ministerul Finanţelor, cu un total de 2 miliarde de euro, câte un miliard în fiecare an.
În acelaşi context, Ministerul Finanţelor va rambursa anul viitor 1,8 miliarde euro, reprezentând bonduri în valută atrase de pe piaţa internă, iar în 2014 va avea scadenţe similare de circa un miliard de euro.
"Pentru a menţine activitatea economică cel puţin la nivelul actual avem nevoie să finanţăm deficitul de cont curent de circa 4% din PIB (peste 5 miliarde euro pe an) şi să refinanţăm datoria externă, datorie publică şi privată care pe termen scurt se ridică la 20 de miliarde euro. În cazul în care nu asigurăm această finanţare, diferenţa poate fi acoperită pe termen scurt prin utilizarea rezervelor internaţionale ale BNR sau va trebui să acceptăm o nouă ajustare a deficitului de cont curent, însoţită de depreciere de curs de schimb, compromiţând astfel şansele de revenire economică", a mai declarat Dumitru.
