Revoluţia Română -drumul spre libertate (1989-2009) - cronologie

28 DECEMBRIE, JOI

- Printr-o serie de decrete sunt înfiinţate ministerele: Economiei Naţionale; Agriculturii şi Industriei Alimentare; Apelor, Pădurilor şi Mediului Inconjurător; Culturii; Industriei Chimice şi Petrochimice; Energiei Electrice.

- Prin decret al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, Mihail Drăgănescu şi Gelu Voican Voiculescu sunt numiţi vice prim-miniştri ai Guvernului.

- Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt înmormantaţi, în secret, la Cimitirul Ghencea Civil din Bucureşti.

31 DECEMBRIE, DUMINICĂ

- Ion Iliescu anunţă abolirea pedepsei cu moartea pe teritoriul României, încetarea exporturilor de produse alimentare, importarea unor bunuri de consum, sistarea unor lucrări publice costisitoare, precum Canalul Dunăre-Bucureşti, sistemul hidrotehnic Dunăre-Jiu-Argeş, zona liberă din portul Constanţa, centrala termoelectrică Anina sau Casa Poporului. Totodată, anunţă acordarea unor loturi in folosinţă personală de pană la 5.000 de metri pătraţi membrilor cooperatori.

- Este adoptat un decret-lege privind repatrierea cetăţenilor romani şi a foştilor cetăţeni romani.

- Este adoptat, de asemenea, un Decret-Lege privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Guvernului Romaniei.

- Are loc prima şedinţă a Guvernului provizoriu condus de Petre Roman.

3 IANUARIE, MIERCURI

- Este emis un Decret-Lege privind înfiinţarea şi înregistrarea oficială a partidelor politice (cu excepţia celor fasciste sau a celor care propagă concepţii contrare ordinii de stat).

- Fiecare partid politic, la înregistrarea la judecătorie, trebuie să-şi prezinte statutul, programul, sediul, mijloacele financiare, precum şi o listă de cel puţin 251 de membri.

7 IANUARIE, DUMINICĂ

- Apare Decretul-Lege privind abolirea pedepsei cu moartea.

- În incinta Institutului Politehnic Bucureşti are loc un miting studenţesc. Se constituie Sindicatele Libere Studenţeşti.

8 IANUARIE, LUNI

- Tribunalul Municipiului Bucureşti autorizează funcţionarea primului partid politic din Romania postcomunistă: Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat (P.N.Ţ.C.D.), condus de Corneliu Coposu.

- Preşedintele C.F.S.N., Ion Iliescu, semnează Decretul privind înfiinţarea Agenţiei de Presă "ROMPRES" prin reorganizarea Agenţiei Romane de presă "Agerpres", care se desfiinţează. Agenţia Naţională de Presă a revenit la numele de AGERPRES în anul 2008.

11 IANUARIE, JOI

Bucureşti - În seara de 11 spre 12 ianuarie, în Piaţa Universităţii, locul unde in noaptea de 21 spre 22 decembrie au murit mulţi tineri, supravieţuitorii tragicei nopţi organizează un priveghi; se aprind lumanări şi se depun flori în memoria rudelor şi prietenilor căzuţi în Revoluţie.

12 IANUARIE, VINERI

- Zi de doliu naţional în memoria victimelor Revoluţiei.

- Steagurile sunt arborate în bernă. Sunt oficiate slujbe religioase în marile oraşe ale ţării şi în sute de alte localităţi; milioane de oameni participă la manifestaţiile de doliu din întreaga ţară.

- La orele 12:00, in memoria eroilor Revoluţiei, se trag clopotele bisericilor din întreaga ţară şi sunt pornite sirenele fabricilor.

Bucureşti - Participanţii la comemorarea victimelor revoluţiei mărşăluiesc pe traseul Piaţa Universităţii - Piaţa Revoluţiei - Piaţa Romană - Cimitirul Eroilor Tineri. În Piaţa Revoluţiei, ei depun jerbe, coroane şi buchete de flori şi construiesc din crengi de brad un monument inchinat martirilor Revoluţiei. Este prezent şi un corp de gardă care dă onorurile militare. În Piaţa Romană sunt aprinse mii de lumanări şi un covor de flori acoperă piaţa.

Timişoara - Peste 200.000 de oameni, mulţi veniţi din alte localităţi, participă la mitingul de doliu naţional. Manifestări similare au loc in oraşele in care zeci de eroi au plătit cu viaţa caştigarea libertăţii: Sibiu, Cluj, Braşov şi Arad. La Oradea, mii de persoane aprind lumanări. La Buzău, se oficiază Sfanta Liturghie, cu Parastas la Episcopie, şi numeroase slujbe în tot judeţul. La Galaţi, un sobor de preoţi oficiază o slujbă religioasă de veşnica pomenire, iî prezenţa a mii de localnici şi a celor circa 400 de tineri gălăţeni care participaseră la evenimentele din Capitală.