Revoltă în rândul avertizorilor de integritate: Dacă Iohannis nu intervine, va intra în istorie ca un apărător al corupţilor

O serie de cunoscuţi avertizori de integritate au transmis, joi, o scrisoare dură adresată preşedintelui Klaus Iohannis. În document, şeful statului este somat să nu promulge legea privind protecţia avertizorilor de integritate, "mutilată" în Parlament de coaliţia de guvernare, pentru că reprezintă "un atac la adresa statului de drept" şi favorizează faptele de corupţie.

În opinia avertizorilor de integritate, cei care au măcelărit legea respectivă vor "reducerea la tăcere a tututor celor care îşi doresc un climat curat, legal."

"Nu putem să credem că doriţi ca România să devină un fief al corupţiei", i-au transmis semnatarii preşedintelui Klaus Iohannis.

Potrivit celor opt cunoscuţi avertizori de integritate, dacă Iohannis va promulga legea în această formă, "domnia sa va intra în istorie ca un preşedinte care a favorizat corupţia şi infracţionalitatea."

Redăm mai jos, integral, scrisoarea avertizorilor de integritate:

Stimate d-le preşedinte Klaus Iohannis,

Prin prezenta, grupul avertizorilor de integritate vă semnalează un aspect deosebit de grav şi anume am constatat că noua lege privind avertizorii de integritate a fost mutilată în sensul propriu al cuvântului de un grup care se pare că este ostil unui act de justiţie corect şi care vrea reducerea la tăcere a tuturor celor care îşi doresc un climat curat, legal.

Considerăm această lege care este trimisă în faţa domniei voastre în vederea promulgării un atac la statul de drept şi favorizarea faptelor de corupţie.

Drept pentru care vă solicităm retragerea acesteia şi retrimiterea ei către legiuitor în vederea transpunerii corecte a directivei europene.

Nu putem să credem că doriţi ca România să devină un fief al corupţiei.

Miercuri, 29.06.2022, în Parlamentul României s-a adoptat legea avertizorului de integritate, pe modelul repede-înainte, lege care a fost înaintată domniei dvs. în vederea promulgării.

Mai mulţi experţi în anti-corupţie şi bună guvernare au sesizat aspectele modificărilor din directiva europeană. De ce părerea lor nu contează?

De ce este înăbuşită vocea şi opinia celor care veghează pentru a stopa şi eradica corupţia din ţara românească?

S-au depus amendamente de către APADOR-CH - prin d-na Georgiana Gheorghe, ActiveWatch - d-na Liana Ganea, European Etchisc and Compliance Academy - dl. Cristian Ducu, Transparency - d-na Irina Lonean şi d-na Giorgiana Ciută, dl. Codru Vrabie, dl. Nicolae Radu etc. S-a făcut zid al celor din Comisia Juridică a Parlamentului împotriva amendamentelor acestora, mai mult, d-na Vicol a menţionat că i-a consultat. O minciună sfruntată!

Cei care au participat la acest simulacru de consultare pot fi întrebaţi.

Este revoltător ce se întâmplă DAR, dvs., domnule preşedinte Iohannis, puteţi corecta. Încă! Sperăm că veţi citi dvs. aceste rânduri şi nu vreun colaborator cu alte interese.

De ce se dă întâietate intereselor meschine şi nu unor politici publice curate şi sănătoase?

Iniţiatorii directivei europene spun că, dacă nu sunt luate măsuri, perpetuarea acestor practici pot aduce prejudicii grave interesului public iar România va suferi. Ca preşedinte al României, vă doriţi asta ?

Pentru faptul că suntem unele din persoanele care am ajuns să fim în faţa Justiţiei, hărţuiţi de cei care au încălcat legea doar pentru faptul că am îndrăznit să facem public încălcările legilor civile şi penale din medicină, avem acest drept constituţional de a vă atrage atenţia că dacă legea se promulgă sub această formă, din păcate, domnia voastră veţi intra în istorie ca un preşedinte care a favorizat corupţia şi infracţionalitatea.

Sub bagheta magică a coaliţiei din acest moment aflată la guvernare, această lege a suferit modificări majore faţă de proiectul cu care Ministerul Justiţiei venise în Parlament şi despre care, spun surse judiciare, fusese agreat cu Comisia Europeană.

Faptul că politicienii români se folosesc de directiva europeană pentru a limita nişte drepturi deja câştigate a fost exprimată în ultimele luni de societatea civilă, care a arătat către ministrul Predoiu ca fiind cel care a iniţiat limitarea drepturilor.

Este ministrul justiţiei, numit de dvs!

De altfel, România este în procedură de infringement de la începutul lunii iunie pentru că nu transpusese directiva într-un timp rezonabil (termen era 17 decembrie 2021).

Mai multe asociaţii şi avertizori de integritate, experţi în guvernare şi anti-corupţie arată că actuala variantă adoptată reprezintă un regres faţă de statutul pe care avertizorul îl primise în urmă cu 16 ani. Acest aspect face ca legea să devină neconstituţională.

Directiva europeană nu a fost transpusă întocmai în legislaţia românească iar în actuala formă, raportarea anonimă este exclusă de lege, iar avertizorii anonimi nu beneficiază de nicio protecţie, deci sunt pe cont propriu.

Uitaţi un aspect esenţial, psihologic, românului îi este frică, uneori şi de umbra lui. Nu excludem faptul că se poate minţi şi se pot cheltui resurse pentru asta dar introduceţi atunci un amendament pedepsirii minciunii dar şi în vederea identificării celui ce trimite anonim dar şi al protejării identităţii acestuia, precum şi pedepse maxime pentru orice informaţie scursă de la poliţie / parchet către cei arătaţi cu degetul de avertizor.

Pentru că există în sistemul judiciar oameni care informează grupurile infracţionale.

Nu ştim dacă vă pasă sau cât sunteţi de informat, dar sistemul judiciar este în metastază şi dacă nu luaţi măsurile pe care le aveţi în atribuţia funcţiei de preşedinte, atunci DEGEABA sunteţi preşedinte.

Alte prevederi care încalcă drepturile avertizorilor sunt:

- Dispariţia principiului bunei-credinţe a avertizorului în interes public, cum e cerută în directivă;

- Avertizările de integritate se distrug după doi ani, deşi Directiva prevede că acestea se păstrează atât timp cât este necesar şi proporţional;

- Unităţile administrativ-teritoriale foarte mici, sub 10.000 de locuitori, nu se pot asocia pentru a aplica legea, contrar recomandărilor din Directivă;

- Companiile sub 50 de angajaţi din domeniul energiei, pieţei de capital, fondurilor de investiţii, asigurărilor, pensiilor facultative sunt exceptate de la instituirea sau menţinerea de canale interne de raportare şi proceduri pentru raportarea internă şi pentru întreprinderea unor acţiuni subsecvente;

- Legea adoptată de Parlament a scăzut cu două treimi amenda pentru dispunerea, de cel puţin două ori, a unor represalii în considerarea aceleiaşi raportări;

- Avertizorii au dreptul de a divulga public informaţiile privind încălcarea legii doar după trei luni şi doar dacă au raportat intern în prealabil.

Prin Legea adoptată s-au introdus formulări vagi, interpretabile, cu scopul de a reduce nivelul de protecţie a avertizorilor.

De exemplu, luaţi aminte la sintagma "raportarea este necesară la momentul formulării ei", fără a se explica pentru ce să fie necesară.

De ce se dă întâietate intereselor meschine şi nu unor politici publice curate şi sănătoase?

Expertul în bună guvernare, dl. Codru Vrabie a participat la redactarea legii din 2004, care stabilea pentru prima dată rolul avertizorului de integritate în România.

Dânsul spune că actuala variantă adoptată reprezintă un regres faţă de statutul pe care avertizorul îl primise în urmă cu 16 ani. Acest aspect face ca legea să devină neconstituţională.

Un alt exemplu, expertul anticorupţie Radu Nicolae, preşedinte al Asociaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Durabilă, a sesizat faptul că impunerea unei ierarhii a canalelor pe care le poate folosi avertizorul când sesizează o problemă restrânge rolul şi puterea avertizorilor.

Să înţelegem că de fapt acest aspect se urmăreşte? Să nu mai spunem nimic şi să acceptăm tirania corupţilor?

Îl cităm pe dl.Nicolae Radu - expert anti-corupţie:

"Întâi trebuie să adreseze instituţiei din care face parte, apoi trebuie să se adreseze autorităţilor de aplicare a legii: Agenţiei Naţionale de Integritate. După care - şi ăsta e un amendament care nu-şi avea rost şi a fost introdus la Comisia juridică - după ce trec trei luni abia, să poată să se adreseze public şi să publice acele informaţii".

În plus, procedura trebuit făcută în anumite condiţii pentru că altfel este invalidată.

Ideea avertizorului de integritate a apărut pentru ca opinia publică să depisteze activităţi ilegale şi practici abuzive care pot apărea în orice organizaţie publică sau privată, mică sau mare.

Printre activităţile ilegale pe care avertizorii de integritate le-au arătat de-a lungul timpului se numără corupţia, frauda, practici comerciale incorecte sau neglijenţa.

Iniţiatorii directivei europene spun că, dacă nu sunt luate măsuri, perpetuarea acestor practici pot aduce prejudicii grave interesului public.

Asta doriţi sau acesta este scopul final?

Dl.Vrabie Codru-expert practici de guvernare:

"Mă refer la eliminarea prezumţiei de bună credinţă pentru avertizori. Asta înseamnă reducerea standardului de protecţie pentru avertizori. Noi avem legea care e în vigoare din decembrie 2004 care spune foarte clar - o avertizare este prezumată ca fiind făcută de bună credinţă şi avertizorul este prezumat ca fiind de bună credinţă. Acest principiu al bunei credinţe rezultă chiar şi din jurisprudenţa Curţii Europene pentru a Drepturilor Omului".

"Sunt conştient că acest principiu nu este înscris în directiva europeană, însă atunci când facem o transpunere de directivă europeană în dreptul românesc nu putem să coborâm la standardul impus de Uniunea Europeană şi Uniunea Europeană spune ăsta e standardul minim. Deci dacă legislaţia românească are deja un standard mai înalt, noi când transpunem directive trebuie să avem grijă să o transpunem ţinând cont de acel standard mai înalt", a mai spus expertul în bună guvernare.

Ca preşedinte al României, vă rugăm să nu neglijaţi şi să nu încălcaţi decizia Curţii Constituţionale care a statuat de mai multă vreme, şi în mai multe decizii, principiul dreptului câştigat. "Asta înseamnă că dacă cetăţenii au câştigat deja un drept, atunci statul nu poate să-l ia înapoi."

Una dintre condiţiile pentru deblocarea banilor care ar urma să vină din PNRR a fost transpunerea directivei europene privind avertizorii de integritate.

În cadrul şedinţei de aseară a Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, reprezentanţii Ministerului Justiţiei au subliniat de mai multe ori că forma în care proiectul a fost prezentat în Parlament ar fi cea agreată cu partenerii europeni.

Surse din MJ spun însă că, pentru deblocarea banilor PNRR, nu este nevoie decât de procedura de adoptare, nefiind analizată în această etapă şi conţinutul legii. Un exemplu îl reprezintă pensiile speciale, care nu au fost eliminate pe acest principiu, sau majorările salariale.

În această situaţie, ca cetăţean înţeleg că este o nouă şmecherie în vederea favorizării infracţionalităţii şi corupţiei.

Dar vă atragem atenţia, Comisia Europeană poate începe, separat, o nouă procedură de infringement după ce analizează dacă prevederile europene se regăsesc în legislaţia română.

Nu înainte de a încheia, cu tot respectul cuvenit, vă întrebăm dacă puteţi înţelege ce trăieşte o persoană care şi-a asumat public faptul de a dezvălui public încălcări ale legii, să ştie că nu a minţit dar pentru asta este târât în instanţă pentru a-l secătui financiar, a-l hărţui, a-l umili pentru că are curajul să o facă. Dacă veţi înţelege aceste aspecte, atunci nu veţi promulga această mascaradă de lege.