Regiunea autonomă Găgăuzia se străduieşte să găsească un limbaj comun cu Chişinăul

La Bacalaureatul din acest an din Găgăuzia, regiune autonomă din cadrul Republicii Moldova, doar 10% dintre absolvenţii de liceu au promovat examenul de limba română, eveniment ce a făcut să reverbereze liniile de separare dintre această mică minoritate găgăuză şi restul ţării, scrie Radio Europa Liberă/ Radio Libertatea /RFE/RL/.

Părinţii au formulat o scrisoare deschisă furioasă, în care i-au acuzat pe 'naţionalişti' de limitarea viitoarelor opţiuni ale copiilor lor pentru a-i menţine 'în rezervaţie'. În acest context, Mihail Formuzal, başcanul Găgăuziei a trimis imediat o delegaţie în capitala Republicii Moldova pentru a solicita Ministerului Educaţiei ca elevii care au picat să dea examenul a doua oară.

După discuţii desfăşurate la sfârşitul lunii trecute, ministrul educaţiei, Mihai Şleahtiţchi, a declarat însă pentru RFE/RL că statutul limbii române ca limbă oficială de stat este esenţial pentru unitatea ţării.

El a adăugat însă că participanţii la reuniune au convenit formarea unui grup de lucru cu scopul de elabora un 'program cuprinzător' în vederea îmbunătăţirii predării limbii şi literaturii române în Găgăuzia.

Găgăuzia, scrie RFE/RL, este o regiune săracă, predominant agricolă din sudul Republicii Moldova, cu o populaţie de aproximativ 160.000 de locuitori, iar găgăuzii sunt o populaţie turcică, stabilită în regiune în urmă cu aproximativ 1.000 de ani.

În plus, deşi găgăuza, rusa, româna sunt toate limbi oficiale în regiunea autonomă Găgăuzia, majoritatea localnicilor sunt creştini ortodocşi vorbitori de rusă. Mai mult, şcolile locale predau în limba rusă, iar în trecut a existat o opoziţie puternică faţă de introducerea limbii române - sau, potrivit găgăuzilor, a limbii 'moldoveneşti' - în regiune.

Istoria post-sovietică a Găgăuziei contrastează puternic cu cea a celeilalte regiuni dominate de Rusia din cadrul Republicii Moldova, Transnistria. În timp ce această regiune a purtat un război scurt, violent şi şi-a obţinut o independenţă de facto cu sprijinul puternic al Moscovei, Găgăuzia a negociat o autonomie care îi conferă competenţe exclusive în domeniile educaţiei, culturii, cheltuielilor locale, şi al asistenţei sociale.

Dincolo de legăturile strânse cu Rusia - principalul client pentru vinul găgăuz - regiunea are legături importante cu Turcia.

Fostul preşedintele turc Suleyman Demirel a vizitat regiunea în 1994 şi din nou în 1998, iar ambasada Turciei şi Agenţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Turcă au asigurat un important sprijin financiar şi educaţional din 1991.

Ankara este, de asemenea, un sponsor activ al programelor de schimb educaţionale şi culturale cu Găgăuzia, iar sprijinul acesteia a favorizat o uşoară revenire a folosirii limbii găgăuze. Cu toate acestea, rusa rămâne dominantă, iar paginile în limba găgăuză ale site-ului oficial al administraţiei locale rămân goale.

Dar, deşi relaţiile dintre regiunea autonomă şi guvernul de la Chişinău au fost în mare măsură paşnice de la mijlocul anilor '90, regiunea a rămas nedezvoltată. În plus, dată fiind natura fragilă a însăşi identităţii naţionale şi culturale moldovene, pe de-o parte, şi mândria naţională găgăuză pe de alta, tensiunile nerezolvate s-au menţinut, aşa cum o demonstrează şi ultimul conflict cu privire la proba de limba română din cadrul BAC-ului.

În plus, ministrul educaţiei din Republica Moldova a indicat că 'opoziţia' locală faţă de cultura românească rămâne puternică.

În urma întâlnirii cu oficialii găgăuzi, ministrul a refuzat să permită elevilor care nu au luat examenul să îl dea a doua oară, însă a fost de acord să le acorde diplome de absolvire speciale, din care reiese eşecul de a lua examenul în limba română.

Presa locală din Găgăuzia a relatat că cei mai mulţi din cei 92 de elevi care au luat examenul au fost acceptaţi în instituţii de învăţămînt superior din Rusia sau Turcia, însă dacă acest fenomen continuă şi creşte, avertizează RFE/RL el nu poate decât accentua separarea găgăuzilor de restul Republicii Moldova.