Putin şi trimisul lui Trump se întâlnesc la Moscova pentru discuţii-cheie despre Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin se va întâlni marţi la Moscova cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff, după ce Casa Albă a spus că este „foarte optimistă” cu privire la încheierea unui acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina, transmite BBC.

Ginerele preşedintelui american Donald Trump, Jared Kushner, care a acţionat ca un consilier extern în discuţiile diplomatice, este de asemenea aşteptat să participe.

Summitul are loc după două zile de negocieri în Florida între oficiali ucraineni şi americani, inclusiv Witkoff şi Kushner, menite să perfecţioneze un plan de pace susţinut de SUA, care fusese considerat favorabil Rusiei.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris discuţiile drept „constructive”, dar a spus că există „câteva probleme dificile care trebuie încă rezolvate”.

Întâlnirea lui Witkoff cu Putin va avea loc în a doua parte a zilei de marţi, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenţiei de ştiri Reuters.

Vorbind după o întâlnire cu preşedintele francez Emmanuel Macron la Paris, luni, Zelenski a spus că priorităţile Kievului în discuţiile de pace sunt menţinerea suveranităţii Ucrainei şi obţinerea unor garanţii solide de securitate.

Zelenski a spus că „chestiunea teritorială este cea mai dificilă” parte a acordului de pace, Kremlinul continuând să insiste ca Ucraina să cedeze teritoriu în est, pe care încă îl controlează – lucru pe care Kievul a susţinut de mult timp că nu îl va face niciodată.

Witkoff a purtat discuţii şi cu premierul britanic Sir Keir Starmer, cu Zelenski şi cu noul negociator-şef al Ucrainei, Rustem Umerov, în timp ce mai mulţi lideri europeni importanţi s-au alăturat virtual întâlnirii Zelenski–Macron.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus luni că proiectul de acord de pace a fost „foarte mult perfecţionat”, adăugând: „Cred că administraţia este foarte optimistă”.

„Dar, în ceea ce priveşte detaliile, îi voi lăsa pe negociatori să negocieze. Dar ne simţim destul de bine şi suntem optimişti că acest război poate în sfârşit să se încheie”, a adăugat ea.

Săptămâna trecută, Putin a spus că a văzut un proiect de plan de pace propus de SUA şi că acesta ar putea deveni „baza” unui viitor acord pentru a pune capăt războiului.

Totuşi, oficiali ai Kremlinului au ridicat ulterior semne de întrebare cu privire la acceptarea propunerii, după ce Kievul şi aliaţii europeni au spus că au obţinut modificări ale acesteia.

Planul de pace iniţial SUA–Rusia, care a circulat în noiembrie, a provocat consternare la Kiev şi în Europa.

Pe lângă faptul că era puternic înclinat către cererile Moscovei, dicta şi modul în care câteva miliarde din activele ruseşti îngheţate, deţinute în prezent în instituţii financiare europene, ar trebui investite, precum şi stabilirea condiţiilor pentru accesul Ucrainei pe piaţa europeană.

Macron a spus luni că, în prezent, „nu există niciun plan de pace finalizat”, şi a insistat că orice astfel de propunere poate fi elaborată doar cu contribuţia Ucrainei şi a Europei.

De asemenea, preşedintele francez a menţionat că problema concesiilor teritoriale poate „fi finalizată doar de preşedintele Zelenski”, şi a subliniat că întrebările legate de activele ruseşti îngheţate, garanţiile de securitate şi aderarea Ucrainei la UE trebuie să implice naţiunile europene.

Liderul francez a lăudat şi eforturile administraţiei Trump de a pune capăt conflictului, care a început în 2014 cu anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, urmată de o invazie la scară largă a Ucrainei în 2022.

Kaja Kallas, şefa politicii externe a UE, a spus că această săptămână ar putea fi „crucială”, dar că Moscova vrea să negocieze „doar cu cei care le oferă ceva în plus faţă de ce au deja”.

Ea a continuat: „Mi-e teamă că toată presiunea va fi pusă asupra părţii mai slabe, pentru că aceasta este cea mai uşoară cale de a opri acest război – atunci când Ucraina se predă –, dar acest lucru nu este în interesul nimănui”.

În ultimele luni, Moscova a părut uneori să se angajeze în încercările SUA de a media un acord pentru a pune capăt războiului, dar mai multe dintre cererile sale contravin direct suveranităţii Ucrainei şi sunt considerate inacceptabile de către Kiev.

Deşi chestiunea teritoriului este principalul punct de blocaj, problema garanţiilor de securitate pentru Kiev s-a dovedit şi ea controversată.

Kievul şi partenerii săi europeni doresc ca Ucrainei să i se ofere garanţii de securitate – cum ar fi aderarea la NATO – care ar proteja ţara de noi atacuri.

Dar Rusia se opune vehement acestui lucru, iar Trump a exclus, de asemenea, posibilitatea ca Ucraina să se alăture alianţei militare.

Discuţiile de marţi de la Moscova au loc în contextul în care oficiali ruşi au susţinut că au capturat oraşele strategice-cheie Pokrovsk – cunoscut în rusă ca Krasnoarmeysk – şi Vovşansk, în estul Ucrainei.

Oficialii ucraineni nu au recunoscut că vreunul dintre aceste oraşe a căzut în mâinile Rusiei.

Potrivit proiectelor de informaţii open-source care monitorizează constant liniile frontului, nici Vovşansk, nici Pokrovsk nu au fost încă pe deplin capturate de armata rusă.