Putin a refuzat să facă concesii privind Ucraina după vizita şefului CIA şi intenţionează să escaladeze situaţia

Directorul CIA, John Ratcliffe, care a efectuat săptămâna trecută o vizită neaşteptată la Moscova, nu a reuşit să-l convingă pe Vladimir Putin să facă concesii în privinţa Ucrainei. Foarte probabil ca demersul american nu a făcut decât să înăsprească poziţia Kremlinului, scrie The Washington Post (WaPo), citând surse din rândul oficialilor occidentali şi al reprezentanţilor elitei ruse.

Potrivit interlocutorilor WaPo, Ratcliffe a încercat să convingă conducerea serviciilor speciale ruse că Moscova se află într-o poziţie slabă şi că escaladarea nu va face decât să înrăutăţească situaţia.

Însă, după întâlnirile de la Moscova, el a ajuns la concluzia că, deşi şi-a transmis avertismentele, nu a reuşit să scoată lucrurile din impas. În Rusia, vizita sa a fost considerată „o încercare de a-l convinge pe Putin să oprească războiul, iar Putin a interpretat-o ca pe un semn de slăbiciune”, a declarat una dintre sursele publicaţiei, potrivit The Moscow Times.

Principalul obiectiv al vizitei lui Ratcliffe a fost să transmită clar că, dacă Kremlinul mizează pe cedarea completă a Donbasului de către Ucraina, „acest lucru pur şi simplu nu se va întâmpla”. De asemenea, el a încercat să transmită că„nu este în interesul” Rusiei ca războiul să continue.

Administraţia Trump l-a ales în mod special pentru aceste contacte pe directorul FSB, Aleksandr Bortnikov, un membru influent al cercului apropiat al lui Putin, cu participarea căruia au avut loc anterior schimburi de prizonieri, a declarat unul dintre interlocutorii publicaţiei.

Însă punctul de vedere al lui Ratcliffe s-a dovedit a fi foarte diferit de modul în care Putin priveşte situaţia. După vizita directorului CIA, Rusia şi-a intensificat atacurile asupra Kievului, în urma cărora cel puţin nouă persoane au murit în ultimele patru zile, iar clădirea principală a SBU a fost avariată pentru prima dată.

Acesta ar putea fi un fel de semnal transmis Washingtonului că „Rusia îşi continuă operaţiunea ofensivă şi nu vede niciun motiv să adopte o poziţie mai flexibilă”, a declarat o sursă apropiată corpului diplomatic rus.

Deşi problemele economiei ruse se agravează, deficitul bugetar a ajuns la 6,5 trilioane de ruble în şapte luni, iar din cauza atacurilor asupra rafinăriilor ţara a pierdut o treime din producţia de benzină şi se confruntă cu o criză a combustibilului, la Kremlin există convingerea că încă câteva luni de război nu reprezintă o problemă pentru Rusia, dar reprezintă o problemă uriaşă pentru Ucraina, a declarat un interlocutor din rândul liderilor mediului de afaceri.

„Putin speră că timpul este de partea sa, deoarece, în pofida problemelor cu combustibilul şi cu creşterea (economică), populaţia Rusiei nu este la fel de pregătită să protesteze precum cea ucraineană. Conducerea rusă consideră că, dacă va bombarda infrastructura energetică şi reţelele de alimentare cu apă din Kiev şi din împrejurimi, acest lucru va provoca o nemulţumire publică maximă, iar guvernul va fi obligat să pună capăt războiului.”

Campania de bombardamente este „tot ceea ce poate face Rusia”, consideră sursa WaPo, deoarece distrugerea armatei ucrainene şi a resurselor de care aceasta dispune este „extrem de dificilă”. Cel mai probabil, Bortnikov înţelege riscurile continuării războiului — agravarea deficitului de combustibil, creşterea preţurilor de consum şi posibile proteste, continuă interlocutorul.

„Dar el nu se va duce la Putin şi nu va încerca să-l convingă să accepte un acord de pace pe actuala linie a frontului”, a adăugat acesta.