PSD mişcare-surpriza după decizia CCR. Proiect de modificare a legii referendumului, depus de Iordache la Senat
Florin Iordache (Epoch Times România)
La doar o zi după ce CCR a respins iniţiativele de revizuire a Constituţiei depuse de opoziţie şi de putere după referendumul pe justiţie din 26 mai, social-democratul Florin Iordache, fost ministru al Justiţiei şi actualmente vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, a depus la Senat un proiect de lege vizând modificarea legii referendumului.
Potrivit Mediafax, proiectul de lege depus de Iordache vizează completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Concret, proiectul introduce un nou alineat care face referire la obligaţia autorităţilor de a oferii informaţii în detaliu despre referendumul cu privire la probleme de interes naţional.
Florin Iordache explică demersul său legislativ făcând referire la motivarea hotărârii CCR din 27 iunie, care a fost publicată vineri, precizând că CCR arată în motivarea deciziei sale de validare a referendumului consultativ iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis că nu a existat o informare corectă privind detaliile de ordin juridic şi tehnic pe care le presupuneau cele două întrebări, nefiind respectate recomandările Comisiei de la Veneţia.
Revenind la proiect, în plus, la secţiunea legii referendumului privind problemele de interes naţional, este introdus un alineat care prevede că preşedintele României solicită CCR să verifice constituţionalitatea întrebărilor de la scrutin, înaintea consultării Parlamentului.
"Înainte de trimiterea spre consultare Parlamentului, Preşedintele României solicită Curţii Constituţionale să constate faptul că întrebările referendumului se încadrează în limitele revizuirii prevăzute de art. 152 alin. (2) coroborat cu art. 1 alin. (3) şi art. 16 din Constituţie", se arată în proiect.
Articolul 152, alineatul (2) din Constituţie prevede: "De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora".
Articolul 1, alineatul (3) din legea fundamentatală prevede: "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate".
Articolul 16 din Constituţie, care face referire la "Egalitatea în drepturi" prevede următoarele:
"(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.
(4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale".
Articolul integral poate fi citit aici.
