Prof. dr. Alexander Kurz: Ceea ce este bun pentru inimă este bun pentru creier (video)

Prezent la cea de-a 7-a ediţie a Conferinţei Naţionale Alzheimer, având ca temă "Diagnostic în criză: de la disperare la decizii nepotrivite şi consecinţe dramatice", Prof. dr. Alexander Kurz, director al proiectului Danubian Network for Dementia Education and Care (DANDEC), a declarat că nevoile pacienţilor se schimbă pe parcursul evoluţiei bolii şi toate măsurile necesare trebuie să fie centrate pe bunăstarea pacienţilor (fizică, emoţională, dar şi partea socială), ei au nevoie de înţelegere, sprijin şi respect.

"În fazele incipiente ale bolii este nevoie de stimularea cognitivă a pacientului, adică pacientul trebuie să îşi păstreze creierul în activitate şi trebuie să aibă parte de activitate fizică în măsura în care se poate. De asemenea, pacienţii trebuie să aibă o ocupaţie, să simtă că sunt în continuare importanţi în viaţă. Au nevoie şi de sprijin din partea unor persoane care sunt în aceeaşi situaţie. În fazele mai avansate ale bolii, pacienţii au nevoie de sprijin pentru a gestiona simptomele legate de comportament şi au nevoie să se dezvolte în mediul adecvat nevoilor lor", a mai notat Dr. Alexander Kurz.

După conferinţă, profesorul Kurz a răspuns în exclusivitate întrebărilor Epoch Times despre programul DANDEC şi obiectivele acestuia, menţionând că programul este o colaborare a mai multor parteneri din mediul academic, de afaceri şi ale organizaţiilor pacienţilor din nouă ţări din regiunea Dunării.

"Obiectivul lui este să seteze reţeaua de cercetare în aceast domeniu şi să pregătească o propunere la nivelul european, la care lucrăm acum (...). Una dintre realizările colaborării de până acum este efectuarea unui sondaj de opinie despre demenţă în aceste ţări ce poate arăta că demenţa este o problemă în ţările danubiene. Numărul pacienţilor cu demenţă în regiunea danubiană se situează sub numărul bolnavilor europeni în unele ţări dar, în alte ţări, este la nivelul Europei. Însă, este important faptul că mărirea longevităţii populaţiei în unele ţări danubiene se situează peste media europeană. Deci demenţa este o problemă în creştere la nivel medical şi social şi în ţările danubiene".

Al doilea aspect referiror la îngrijirea pacienţilor cu demenţă este că acesta nu este perfect în ţările danubiene - există o mare diferenţă între zonele rurale şi cele urbane, a adăugat Dr. Kurz.

"Omisiunile enorme pe care le-am identificat în acel sondaj de opinie se referă la faptul că informaţiile şi abilităţile profesionale ale personalului medical sunt insuficiente în ceea ce priveşte demenţa. Colaborarea nu este perfectă între diferitele profesii şi informaţiile pentru membrii de familie sunt insuficiente. Deci sunt multe lucruri de făcut în acel domeniu şi propunerea pe care o pregătim la acest moment răspunde acestor omisiuni în îngrijirea bolnavilor cu demenţa în ţările danubiene."

Referitor la întrebarea legată de colaborarea României la propunerea la nivelul european, în curs de finalizare, prof. Kurz a răspuns: "Dr. Tudose şi cu mine ne cunoaştem de 20 de ani şi asta cred că este o bază foarte bună de colaborare şi, de fapt, am lucrat împreună la planificarea acestui proiect de câteva luni, aproape un an".

Potrivit Dr. Kurz, există trei componente ale strategiei de îmbunătăţire a capacităţii de inovaţie în domeniul demenţei.

1. Prima componentă este un program de educaţie pentru profesioniştii din domeniul demenţei care va fi interdisciplinar. Un program de educaţie comună care este făcut pentru a stimula colaborarea acestor profesionişti.

2. A doua componentă este sprijinirea colaborării dintre diferitele profesii printr-un program educaţional la nivel european.

3. A treia componentă este un program educaţional şi de instruire pentru antreprenorii din domeniul sănătăţii.

Aceste componente vor fi testate şi vor face parte dintr-un proiect - pilot ce va fi condus în diferite locuri - şi sper ca în Bucureşti să putem identifica un grup ţintă - o instituţie sau mai multe instituţii cărora ne vom adresa iar echipa care lucrează în domeniul îngrijirii demenţei în Bucureşti sperăm că va putea să conducă acel studiu. Asta este ceea ce vom decide astăzi."

Răspunzând la întrebarea referitoare la modificările specifice pentru România (de exemplu modificarea politicilor) din punctul de vedere al pacienţilor români, prof. Kurz a răspuns că în România politicile ar trebui să recunoască faptul că demenţa nu este o problemă individuală ci este o problemă de grup şi că profesioniştii din acest domeniu trebuie să colaboreze mai mult. De asemenea, ar trebui să existe o integrare a măsurilor existente.

"Aş vrea să accentuez, de asemenea, dezvoltarea serviciilor adecvate - mă refer la centre de îngrijire, la căminele specializate de asistenţă care trebuie făcute în concordanţă cu nevoile pacienţilor şi nu în concordanţă cu nevoile echipei de acolo sau a factorilor economici."

Referindu-se la locul pe care-l ocupă România printre cele nouă ţări danubiene din punct de vedere al îngrijirii pacienţilor, prof. Kurz a răspuns că "este o mare diferenţă între ţările mai dezvoltate, precum Austria, Slovenia, Slovacia şi ţările mai puţin dezvoltate şi cred că nevoia pentru dezvoltare este mai mare România. La fel cum este şi în Bulgaria. Sunt şi zone şi ţări care au un progres mai mic, pe care nu am să le menţionez acum. Dacă ne gândim la ţările mai avansate şi la cele mai puţin avansate în domeniul îngrijirii demenţei cred că România este pe undeva la mijloc".

Ca recomandare despre ce trebuie făcut pentru a ne păstra o stare bună de sănătate pentru cât mai mult timp posibil, prof. Kurz a notat că "răspunsul este foarte simplu - Ceea ce este bun pentru inimă este bun pentru creier. Deci menţineţi o dietă sănătoasă, continuaţi să vă mişcaţi, adică fiţi activi, şi antrenaţi-vă creierul cât de mult puteţi. Şi continuaţi să fiţi o persoană".