Procuror expert în infracţiuni de mediu avertizează: România riscă să devină o uriaşă pubelă europeană

Containere cu deşeuri, în Portul Constanţa
Containere cu deşeuri, în Portul Constanţa (Poliţia de Frontieră)

Teodor Niţă, procuror expert în infracţiuni de mediu la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, care a preluat recent o anchetă privind 500 de tone de deşeuri descoperite în portul Constanţa şi provenite din Germania, a declarat, la Digi24, că acesta nu este nici măcar vârful icebergului.

"Ce vedeţi nu e nici măcar vârful icebergului. Sunt convins că în ţară intră multe mii de tone de deşeuri zilnic. Fenomenul mă îngrijorează ca procuror şi ca cetăţean. Este un fenomen emergent care se amplifică în proporţie geometrică, şi care în câţiva ani va duce la transformarea României într-o uriaşă pubelă de gunoi, dacă nu se iau măsuri legislative şi organizatorice. Lucrurile se mişcă în măsura în care avem instrumente legale pentru a le mişca", a afirmat procurorul.

Declaraţia vine în contextul în care în urmă cu o săptămână, poliţiştii de frontieră în cooperare cu lucrători din cadrul Gărzii de Mediu Constanţa, ai Biroului Vamal de Frontieră Constanţa Sud şi a unor reprezentanţi ai Agenţiei FRONTEX, au identificat alte 25 containere sosite din Germania, pentru o firmă de pe raza judeţului Prahova, care figura ca destinatar pentru alte 25 de asemenea containere, şi care efectuează activităţi de import în România.

Potrivit sursei citate, circa 1.800 de tone de deşeuri au fost descoperite din luna martie până acum în mai multe containere din Portul Constanţa Sud Agigea, constând în tocătură de electrice şi electrocasnice, multe dintre ele periculoase. Containerele au sosit în România cu şase vapoare, cu punct de plecare Germania şi ca destinaţie finală o firmă din Prahova.

Dar marea nu este singura rută pe care deşeurile periculoase intră în ţară, existând şi accesul rutier cât şi cel aerian, iar banii puşi în joc sunt foarte mulţi.

"Prin port, unde ai forma de control relativ, dacă colaborezi cu vama sau Garda de Coastă are anumiţi algoritmi în care analizează riscul de a intra deşeuri în ţară, dar informaţiile sunt minuscule, accesul e redus. Apoi, accesul rutier – sunt 54 de puncte de frontieră, am cerut să se reducă aceste puncte prin care pot intra deşeurile în ţară, dar nu s-a întâmplat. Apoi, pe cale aeriană. Am avut export-import de deşeuri cu avionul, de exemplu tone de cartele telefonice, sunt chestiuni extrem de periculoase. Este foarte mare riscul de a deveni o uriaşă pubelă europeană. Eu doar aplic legea, mi-aş dori ca cei care o creează să fie mai implicaţi”, a subliniat procurorul.

Context

Poliţia de frontieră a anunţat în urmă cu o săptămână că, în cooperare cu lucrători din cadrul Gărzii de Mediu Constanţa, ai Biroului Vamal de Frontieră Constanţa Sud şi a unor reprezentanţi ai Agenţiei FRONTEX, au identificat alte 25 containere sosite din Germania, pentru aceeaşi firmă de pe raza judeţului Prahova care efectuează activităţi de import în România.

„În urma verificărilor, s-a stabilit faptul că nu corespund datele declarate şi cuprinse în documentele prezentate autorităţii vamale, mărfurile constând în deşeuri, amestec de metal şi hârtie, textile, cauciuc, lemn, baterii şi bucăţi de azbest, în cantitate de aproximativ 500 de tone, ce nu pot fi puse în liberă circulaţie pe teritoriul României.

Şi în acest caz a fost luată măsura nepermiterii importului pe teritoriul României de către comisarii Gărzii de Mediu Constanţa. În cauză, poliţiştii de frontieră continuă cercetările, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa învestit în cauză, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor folosirea de acte nereale şi regimului deşeurilor, iar bunurile vor fi returnate la expeditor”, se arată într-un comunicat de presă publicat pe portalul Poliţiei de Frontieră.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Societate, cultură