Preţurile la energie provoacă haos în Asia. Restul lumii ar trebui să se îngrijoreze

În Sri Lanka, oamenii stau la coadă pe distanţe de kilometri pentru a umple un rezervor de combustibil. În Bangladesh, magazinele se închid la ora 20:00 pentru a economisi energie. În India şi Pakistan, întreruperile de energie electrică obligă şcolile să închidă cursurile, afacerile să se închidă şi locuitorii să reziste fără aer condiţionat, în timpul unor valuri de căldură insuportabilă în care temperaturile depăşesc 37 de grade Celsius.

Acestea sunt doar câteva dintre scenele cele mai interesante care se petrec în regiunea Asia-Pacific, unde diferite ţări se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimii ani şi se luptă cu nemulţumirea şi instabilitatea tot mai mari cauzate de creşterea în lanţ a costului vieţii.

Potrivit unei analize publicate de CNN, în Sri Lanka şi Pakistan sentimentul de criză este evident. Furia publică a provocat deja un val de demisii ale miniştrilor în Colombo şi a contribuit la căderea lui Imran Khan din funcţia de prim-ministru în Islamabad.

Cu toate acestea, mulţi suspectează că problemele politice abia acum încep; ambele ţări au fost forţate să ia măsuri disperate, mergând cu căciula în mână la Fondul Monetar Internaţional şi introducând săptămâna de lucru mai scurtă în încercarea de a economisi energie. Miercuri, premierul Ranil Wickremesinghe a declarat că economia din Sri Lanka s-a "prăbuşit complet".

În altă parte în regiune, semnele dificultăţilor pot fi mai puţin evidente, dar ar putea avea totuşi consecinţe de mare amploare. Chiar şi în ţări relativ bogate, cum ar fi Australia, încep să apară îngrijorări economice pe măsură ce consumatorii resimt presiunea unor facturi mai mari la energie.

Preţurile engros la electricitate în primul trimestru din 2022 au crescut cu 141% faţă de anul trecut; gospodăriile sunt îndemnate să reducă consumul, iar la 15 iunie - pentru prima dată - guvernul australian a suspendat pe termen nelimitat piaţa naţională de electricitate în încercarea de a reduce preţurile, de a diminua presiunea asupra lanţului de aprovizionare cu energie şi de a preveni pana de curent.

Care este cauza?

Deşi fiecare dintre aceste ţări se confruntă cu un set unic de circumstanţe, toate au fost afectate de efectele duble ale pandemiei de coronavirus şi ale războiului Rusiei din Ucraina - două evenimente imprevizibile care au dat peste cap presupunerile rezonabile de până acum cu privire la liniile de aprovizionare şi la securitatea regională şi, în acelaşi timp, au aruncat în haos planificările economice.

La bază, spun experţii, problema constă în decalajul tot mai mare dintre cerere şi ofertă.

În ultimii doi ani, pandemia a menţinut cererea de energie la un nivel neobişnuit de scăzut, consumul global de energie electrică scăzând cu peste 3% în primul trimestru al anului 2020, deoarece închiderile şi alte restricţii au ţinut lucrătorii acasă, maşinile pe căile de acces şi navele blocate în porturi.

Dar acum, pe măsură ce naţiunile încep să lase pandemia în urmă, cererea de combustibil creşte vertiginos, iar concurenţa împinge preţurile cărbunelui, petrolului şi gazelor la niveluri record.

La accelerarea acestei tendinţe contribuie invadarea Ucrainei de către Rusia, al treilea mare producător de petrol din lume şi al doilea mare exportator de ţiţei. În condiţiile în care Statele Unite şi mulţi dintre aliaţii lor au sancţionat petrolul şi gazele ruseşti, multe ţări au fost nevoite să se străduiască să găsească surse alternative - ceea ce a dus la o şi mai mare intensificare a concurenţei pentru rezervele limitate.

"Cererea de energie şi-a revenit destul de repede în urma coronavirusului şi mai repede decât oferta. Aşa că am văzut preţuri ridicate chiar şi înainte de invazia Rusiei în Ucraina (dar apoi a existat) într-adevăr un şoc pentru aprovizionarea cu energie. Diferitele acţiuni întreprinse ca răspuns la acest lucru reprezintă într-adevăr o provocare pentru aprovizionarea cu energie la nivel global", a declarat Samantha Gross, director al Iniţiativei pentru securitate energetică şi climă din cadrul Institutului Brookings.

De ce Asia?

În timp ce preţul importurilor de energie a crescut dramatic în întreaga lume, cu preţuri la cărbune de cinci ori mai mari decât în urmă cu un an şi preţuri la gazele naturale de până la 10 ori mai mari decât anul trecut, experţii spun că există motive pentru care unele economii asiatice - în special cele în curs de dezvoltare care depind de importuri - au fost cele mai afectate.

"Dacă eşti o ţară, în special o economie emergentă precum Sri Lanka, care trebuie să cumpere aceste produse de bază, trebuie să cumpere petrol, trebuie să cumpere gaze naturale, aceasta este o adevărată luptă. Plăteşti mult mai mult pentru lucrurile de care ai nevoie, dar lucrurile pe care le vinzi nu au crescut în preţ. Aşa că veţi cheltui mult mai mulţi bani pentru a cumpăra aceleaşi lucruri pentru a vă menţine economia în funcţiune.", a declarat Mark Zandi, economist-şef la Moody's Analytics.

Ţările mai sărace, care sunt încă în curs de dezvoltare sau recent industrializate, sunt pur şi simplu mai puţin capabile să concureze cu rivali cu buzunare mai adânci, şi cu cât vor trebui să importe mai mult, cu atât mai mare va fi problema lor, a declarat Antoine Halff, cercetător senior adjunct la Center on Global Energy Policy de la Universitatea Columbia.

"Aşa că Pakistanul este cu siguranţă în această situaţie. Şi cred că şi Sri Lanka. Ei primesc o lovitură la preţ, dar şi la aprovizionare. Trebuie să plătească mai mult pentru aprovizionarea cu energie, iar unor ţări precum Pakistanul le este greu să se aprovizioneze cu energie", a afirmat el.

Această dinamică se află în spatele scenelor din ce în ce mai haotice care se desfăşoară în aceste ţări.

Cu o săptămână în urmă, ministrul Energiei din Sri Lanka a declarat că este o chestiune de zile până când ţara va rămâne fără combustibil. Acest avertisment sumbru a venit în timp ce cozile la staţiile de carburanţi din Colombo se întindeau până la 3 kilometri, iar în multe oraşe au izbucnit ciocniri între poliţie şi populaţie.

Este aproape ca şi cum viaţa de zi cu zi se opreşte. Luni, birourile din sectorul public, şcolile guvernamentale şi şcolile private aprobate de guvern au fost închise pentru cel puţin două săptămâni. Lucrătorilor din sectorul public li s-a spus să îşi ia liber vinerea în următoarele trei luni, sugerându-li-se să folosească acest timp pentru a-şi face rost de propria hrană.

Şi Pakistanul a fost nevoit să îşi reducă săptămâna de lucru - de la şase zile la cinci zile - deşi acest lucru ar putea doar să înrăutăţească situaţia. Săptămâna de şase zile, introdusă doar recent, trebuia să îmbunătăţească productivitatea şi să stimuleze economia.

În schimb, întreruperi zilnice de energie electrică care durează ore întregi au afectat această ţară de 220 de milioane de locuitori timp de cel puţin o lună, iar centrele comerciale şi restaurantele din Karachi, cel mai mare oraş din Pakistan, au fost sfătuite să închidă mai devreme pentru a economisi combustibil. Aprovizionarea cu energie a ţării este cu aproape 5.000 de megawaţi sub cerere - un deficit care, potrivit unor estimări, ar putea alimenta între 2 şi 5 milioane de locuinţe. După cum a declarat ministrul Informaţiilor, Marriyum Aurangzeb, la 7 iunie, "ne confruntăm cu o criză gravă".

Şi orice idee că astfel de probleme sunt o chestiune care priveşte doar naţiunile mai sărace şi mai puţin dezvoltate este spulberată de experienţa Australiei - o ţară care are unul dintre cele mai ridicate niveluri din lume în ceea ce priveşte bogăţia medie pe adult.

Din luna mai, "ţara norocoasă" a funcţionat fără 25% din capacitatea sa energetică bazată pe cărbune, parţial din cauza întreruperilor planificate pentru întreţinere, dar şi pentru că întreruperile de aprovizionare şi preţurile în creştere au provocat întreruperi neplanificate. La fel ca omologii lor din Pakistan şi Bangladesh, australienii sunt acum îndemnaţi să economisească, ministrul Energiei, Chris Bowen, cerându-le recent gospodăriilor din New South Wales, care include Sydney, să nu folosească energia electrică timp de două ore în fiecare seară.

O problemă mai mare în viitor

Modul în care reacţionează aceste naţiuni ar putea provoca o problemă şi mai mare decât creşterea preţurilor. Sub presiunea publicului, guvernele şi politicienii ar putea fi tentaţi să se întoarcă la forme de energie mai ieftine şi mai poluante, cum ar fi cărbunele, indiferent de efectul asupra schimbărilor climatice.

Şi există semne că acest lucru ar putea deja să fi început.

În Australia, Consiliul pentru Securitate Energetică al guvernului federal a propus ca toţi producătorii de energie electrică, inclusiv cei pe bază de cărbune să menţină o capacitate suplimentară în reţeaua naţională, în încercarea de a preveni întreruperile de curent. Iar guvernul din New South Wales a folosit puterile de urgenţă pentru a redirecţiona cărbunele din minele din stat către generatoarele locale, în loc să îl trimită în străinătate.

Ambele măsuri au fost criticate de cei care acuză guvernul că şi-a trădat angajamentul faţă de energia regenerabilă. În India, o ţară de 1,3 miliarde de locuitori care se bazează pe cărbune pentru aproximativ 70% din producţia de energie, decizia New Delhi de a creşte importurile de cărbune va avea probabil efecte şi mai profunde asupra mediului.

Oamenii de ştiinţă spun că este necesară o reducere drastică a exploatării cărbunelui pentru a limita cele mai grave efecte ale încălzirii globale.

"Orice ţară, fie că este India, fie că este Germania, fie că este SUA, dacă dublează consumul de orice fel de combustibil fosil, va consuma bugetul de cărbune. Aceasta este o problemă globală", a declarat Sandeep Pai, cercetător principal în cadrul programului energetic al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale.

Deşi Pai a spus că decizia Indiei ar putea fi doar o "reacţie temporară la criză", dacă peste unul sau doi ani ţările vor continua să se bazeze pe cărbune, acest lucru ar afecta semnificativ războiul împotriva încălzirii globale.

"Dacă aceste acţiuni se vor întâmpla obiectivul de 1,5 sau 2 grade va deveni din ce în ce mai greu de atins", a spus Pai, referindu-se la obiectivul Acordului de la Paris privind clima, care prevede menţinerea creşterii temperaturii medii globale între 1,5 şi 2 grade Celsius.

În cazul în care creşterea temperaturii depăşeşte acest interval, chiar şi temporar, oamenii de ştiinţă sugerează că unele dintre schimbările care rezultă pentru planetă ar putea fi ireversibile.

După cum a spus Pai: "Dimensiunea, mărimea şi cererea Indiei înseamnă că, dacă se dublează cu adevărat consumul de cărbune, atunci vom avea o problemă foarte gravă din punct de vedere climatic."