Premierul britanic Keir Starmer: Doar un "sprijin" din partea SUA poate asigura o pace durabilă în Ucraina

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a îndemnat miercuri Statele Unite să ofere un „sprijin de securitate” oricăror viitori pacificatori europeni în Ucraina, afirmând că doar acest lucru ar putea oferi Kievului o pace durabilă, nu doar un armistiţiu temporar, transmite Reuters.

Aflat în drum spre Washington pentru o întâlnire cu preşedintele american Donald Trump, Starmer a reiterat că Marea Britanie va „juca rolul său” într-o eventuală misiune de menţinere a păcii în Ucraina, dar numai cu un anumit tip de sprijin din partea Statelor Unite.

De când Trump a renunţat la abordarea mai favorabilă Ucrainei adoptată anterior de Washington în războiul cu Rusia, Marea Britanie şi alte naţiuni europene s-au grăbit să demonstreze un front unit şi au intensificat eforturile diplomatice în sprijinul Kievului.

Cu toate acestea, există încă diferenţe în ceea ce priveşte o posibilă desfăşurare a trupelor în Ucraina. Unele ţări europene, inclusiv Franţa, sunt dispuse să trimită trupe, în timp ce altele, precum Polonia, au exclus această posibilitate.

Rusia a reiterat miercuri că nu poate lua în considerare „nicio opţiune” privind trimiterea unor pacificatori europeni în Ucraina.

Pentru Starmer, partea crucială a unui eventual acord de pace pentru Ucraina este obţinerea a ceea ce el numeşte un „sprijin de securitate” din partea lui Trump, un concept care încă nu a fost clar definit.

„Sunt absolut convins că avem nevoie de o pace durabilă, nu doar de un armistiţiu, iar pentru că acest lucru să se întâmple, avem nevoie de garanţii de securitate. Cum anume se va concretiza acest lucru este, evident, un subiect de discuţie intensă”, a declarat el reporterilor care îl însoţeau în călătoria spre Washington.

Starmer a subliniat că acest „sprijin de securitate” este esenţial pentru a-l descuraja pe preşedintele rus Vladimir Putin să atace din nou Ucraina.

„...Îngrijorarea mea este că, dacă avem doar un armistiţiu fără un astfel de sprijin, acest lucru îi va oferi (lui Putin) ocazia de a aştepta şi de a ataca din nou, pentru că ambiţiile sale în ceea ce priveşte Ucraina sunt destul de evidente, cred, pentru toată lumea”, a adăugat el.

La o zi după ce a anunţat că va creşte cheltuielile pentru apărare – o cerere formulată frecvent de Trump către membrii NATO – Starmer a fost rezervat în privinţa şanselor sale de succes în Washington.

„Nu vreau să mă hazardez, în afară de faptul că sunt foarte clar în ceea ce priveşte principiile care trebuie respectate”, a spus el.

Înainte de sosirea lui Starmer, Trump a declarat: „Nu voi oferi garanţii de securitate în afara unor măsuri foarte limitate. Vom lăsa Europa să se ocupe de asta, pentru că vorbim despre vecinii Ucrainei.”

Starmer urmează lui Macron

Vizita lui Starmer are loc la scurt timp după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a făcut o călătorie bine primită la Washington, unde a ajuns la un acord cu Trump privind desfăşurarea unor forţe europene de menţinere a păcii. Cu toate acestea, nici Macron nu a obţinut un angajament clar din partea lui Trump pentru „sprijinul de securitate”.

Starmer şi echipa sa speră să continue ofensiva diplomatică începută în timpul unei cine de două ore cu Trump în septembrie anul trecut la Trump Tower – o întâlnire pe care oficialii britanici au descris-o ca fiind călduroasă, cu o „gazdă amabilă” care i-a oferit ministrului britanic de externe, David Lammy, o porţie suplimentară de pui.

Starmer a declarat că doreşte ca aşa-numita „relaţie specială” dintre SUA şi Marea Britanie – un termen folosit pentru prima dată de Winston Churchill după Al Doilea Război Mondial – „să devină din ce în ce mai puternică”.

Însă va trebui să treacă peste diferenţele de viziune dintre cele două ţări.

Trump a luat prin surprindere Europa când l-a sunat pe Putin fără să anunţe în prealabil şi a trimis o delegaţie în Arabia Saudită pentru negocieri cu Rusia, fără a include Ucraina sau lideri europeni. Trump l-a numit pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski „dictator” şi a sugerat în mod fals că Kievul ar fi fost responsabil pentru declanşarea războiului.

Starmer a evitat să comenteze direct declaraţiile lui Trump, rămânând ferm pe poziţiile sale – şi anume că Putin a început războiul prin invazia la scara largă din 2022, că Zelenski este un lider ales democratic şi că Ucraina trebuie să fie implicată în negocierile de pace.

„Există un singur agresor aici, şi acesta este Rusia”, a afirmat el, fiind imediat întrebat dacă Trump este de acord cu acest punct de vedere.

„Desigur, preşedintele a fost foarte clar în legătură cu dorinţa sa de pace. Are dreptate în această privinţă. Cu toţii vrem pace. Întrebarea este cum ne asigurăm că aceasta va fi o pace durabilă. Nu există nicio divergenţă între noi în această privinţă”, a spus Starmer.