Partidul „Dreapta” a lansat Declaraţia de Unirea a Moldovei cu România. Care va fi reacţia

Declaraţia de Unire a fost remisă preşedintelui Moldovei, Nicolae Timofti, preşedintelui parlamentului, Andrian Candu, precum şi premierului interimar, Gheorghe Brega. Începând cu ziua de marţi, Partidul „Dreapta” va aştepta un răspuns din partea instituţiilor vizate, timp de 30 de zile, se arată într-un comunicat al fracţiunii.

Grupul de iniţiativă a Partidului Dreapta a pregătit pentru fiecare dintre cei trei demnitari menţionaţi şi câte o scrisoare, cu următorul mesaj: „Declaraţia de Unire a Republicii Moldova cu România trebuie să fie votată de Parlamentul Republicii Moldova, ca ultimă soluţie pentru a evita colapsul economic şi social total, ce va prejudicia viaţa cetăţenilor RM, stabiliţi cu traiul permanent pe teritoriul Republicii Moldova în frontierele recunoscute la declararea independenţei RM în 1991”.

Potrivit liderului grupului de iniţiativă a Partidului Dreapta, Ana Guţu, în cazul în care Parlamentul va decide unirea RM cu România, Transnistria va deveni un conflict îngheţat pe teritoriul României, iar statul vecin va deveni parte a procesului de negocieri.

„Să vedem care va fi reacţia. Avem şi un preşedinte de Parlament care ar agrea unirea Republicii Moldova cu România. Şi preşedintele Timofti vine dintr-o familie de deportaţi, a cunoscut ce înseamnă izbeliştea ocupaţiei sovietice. Şi premierul interimar, Gheorghe Brega, se revendică dintr-un partid unde toţi se declară români şi unionişti. Aceasta este speranţa noastră, să avem un răspuns”, a declarat Ana Guţu, potrivit Privesc.eu

„Dreapta” este un partid politic format în toamna acestui an în Moldova care şi-a propus să realizeze Unirea Moldovei cu România.

Mai joi puteţi citi declaraţia întocmită de Partidul Dreapta

***

DECLARAŢIA DE UNIRE A REPUBLICII MOLDOVA CU ROMÂNIA

Considerând comuniunea de istorie, limbă şi cultură a Republicii Moldova şi României drept fundament unificator inalienabil al unei naţiuni moderne,

Insistând asupra lichidării consecinţelor pactului Hitler-Stalin din 1940, care a supus decimării naţiunea română, unica naţiune europeană separată până în prezent după cel de-al doilea război mondial,

Conştientizând necesitatea imperioasă de a oferi tuturor cetăţenilor Republicii Moldova fără nicio discriminare o perspectivă clară de dezvoltare durabilă economică şi socială cu respectarea tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului,

Constatând o conjunctură regională şi internaţională marcată de tensiuni, instabilitate şi insecuritate, care pot afecta soarta cetăţenilor Republicii Moldova prin a fi izolaţi de spaţiul valoric european şi a sucomba în faţa aspiraţiilor imperiale ale Rusiei,

Înţelegând importanţa consolidării eforturilor creatoare ale cetăţenilor din Republica Moldova şi România întru promovarea naţiunii româneşti în marea familie a Uniunii Europene,

Aspirând la înflorirea naţiunii româneşti reîntregite în cadrul unei singure ţări, unde nu vor mai exista frontiere artificiale între fraţi, unde cetăţenii vor beneficia de plenitudinea drepturilor garantate de Constituţia României şi legislaţia internaţională şi europeană la care România este parte,

Considerând că Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova din 1991 a fost o primă etapă pe calea reîntregirii naţiunii române,

Acceptând armonizarea juridică, politică, economică şi socială a Republici Moldova cu România,

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA DECIDE

UNIREA REPUBLICII MOLDOVA CU ROMÂNIA ÎNTR-UN SINGUR STAT,

ASTFEL:

STATUL REPUBLICA MOLDOVA ÎN FRONTIERELE SALE RECUNOSCUTE ÎN 1991 ÎN DECLARAŢIA DE INDEPENEDENŢĂ ÎNCETEAZĂ EXISTENŢA SA,

REPUBLICA MOLDOVA DEVINE PARTE COMPONENTĂ A ROMÂNIEI ŞI SE SUPUNE ÎN TOTALITATE LEGISLAŢIEI ROMÂNIEI,

CETĂŢENII REPUBLICII MOLDOVA DEVIN CETĂŢENI AI ROMÂNIEI ŞI CETĂŢENI AI UNIUNII EUROPENE.

Parlamentul Republicii Moldova în componenţa actuală timp de 6 luni va pregăti procesul de aplicare a legislaţiei României pe teritoriul fostei Republici Moldova după care se va autodizolva.

Administraţia publică locală îşi va exercita mandatul timp de 6 luni până la re-organizarea teritorial-administrativă în conformitate cu legislaţia României. În fruntea unităţilor teritorial-administrative vor fi numiţi de către Parlamentul României administratori provizorii din rândurile aleşilor locali în ultimul scrutin, până la alegerile locale ordinare organizate pe întreg teritoriul României reîntregite.

Structura politică a partidelor pe teritoriul fostei Republici Moldova va fi armonizată cu cea a României.