Organizaţii de drepturile omului critică Ungaria pentru noile tabere de detenţie ale imigranţilor

O nouă lege ungară, adoptată marţi, prevede ca toţi solicitanţii de azil din Ungaria să fie închişi în tabere construite în zonele de frontieră.
Imigranţi şi refugiaţi se îndreaptă spre graniţa sârbo-ungară, în apropiere de Batajnica, Serbia, 4 octombrie 2016. (Captură Foto)
Andrei Popescu
29.03.2017

Legea care a fost votată marţi permite ca toţi solicitanţii de azil din Ungaria să fie reţinuţi în două tabere construite la frontiera cu Serbia. Taberele conţin 324 de containere pentru transport de mărfuri, unde imigranţii vor fi găzduiţi în timp ce aşteaptă ca cererile lor pentru azil să fie procesate.

Ministerul de Interne ungar a susţinut noua lege. “Obiectivul este acela de a împiedica imigranţii cu un statut neclar să se deplaseze liber pe teritoriul ţării şi al Uniunii Europene şi, astfel, de a reduce riscul pentru securitate ce îl reprezintă imigranţii”, potrivit unei declaraţii a ministerului.

Containerele de transport sunt un “coşmar”

Un aspect al noii legi care a atras atenţia grupurilor pentru drepturile omului este utilizarea containerelor de transport de mărfuri pentru a găzdui imigranţi.

“Utilizarea containerelor de transport pentru a găzdui imigranţi nu este nouă în Ungaria”, a declarat Aron Demeter de la Amnesty Internaţional Ungaria. “Ele au fost folosite şi înainte în centrele de recepţie temporare. Un exemplu este centrul de recepţie Kiskunhalas, care a fost deschis în iulie 2016. Containerele sunt destul de ieftine şi uşor de transportat dintr-un loc în altul”, a mai precizat el.

Legea va afecta solicitanţii de azil cu vârste de la 14 ani. “Familiile şi minorii vor avea o zonă specială. Ei vor fi separaţi de bărbaţii neînsoţiţi şi femeile neînsoţite. Toate aceste grupuri vor avea propriul lor spaţiu în interiorul zonei de tranzit, dar nu suntem siguri încă în privinţa modului în care îi va diviza guvernul ungar”, a continuat Demeter.

“Aceste containere nu sunt potrivite pentru găzduirea imigranţilor pe perioade de mai multe săptămâni sau luni. Nu dispun de aer condiţionat. Cu siguranţă, acesta nu este un loc pentru copii şi familii, din moment ce nu există niciun spaţiu de joacă sau pentru desfăşurarea de activităţi comune. Nu există nicio şcoală acolo sau vreo activitate pe care să o desfăşoare. Aşadar, acesta este un coşmar pentru imigranţi”, a concluzionat acesta.

În plus, Ungaria este o ţară unde este dificil să obţii azil, rezultând că imigranţi vor trebui să aştepte săptămâni sau luni în aceste containere pentru a primi un răspuns la cererile lor, care pot fi respinse. Demeter estimează că doar aproximativ 10% dintre imigranţii care pătrund în Ungaria vor primi azil, comparativ cu o medie de 50% în alte locuri în Uniunea Europeană.

Răspunsul Comisiei UE “mult întârziat”

Între timp, Dimitris Avramopoulos, comisarul UE pentru imigraţie, a sosit marţi la Budapesta pentru a se întâlni cu oficiali ungari pentru a se asigura că ţara se conformează standardelor UE referitoare la imigranţi.

Lydia Gall, cercetătoare la Human Rights Watch, a scris într-un articol publicat pe website-ul organizaţiei că întâlnirea trebuia să aibă loc mai demult.

“Comisia Europeană a ezitat să tragă la răspundere Ungaria pentru acţiunile sale împotriva solicitanţilor de azil”, a scris ea.

“Ceea ce dorim din partea comisarului este ca acesta să spună Ungariei că UE este profund îngrijorată în legătură cu această lege şi că, dacă nu modifică legea pentru a fi în concordanţă cu standardele europene, atunci Comisia Europeană va putea lua măsuri legale împotriva statelor membre UE care încalcă legea. Credem că Ungaria încalcă legea şi tratatele UE”, a mai precizat Gall.

Impactul asupra statelor UE

Această lege ar putea încuraja alte ţări UE, ale căror politici au fost neprietenoase cu solicitanţii de azil, a susţinut Gall.

“Alte ţări UE s-ar putea simţi tentate să recurgă la abordări similare precum cea ungară în ceea ce priveşte legile lor pentru azil. Vedem acest lucru în Slovenia, unde în prezent ei uşurează deportarea legală a imigranţilor în Croaţia. Cu siguranţă vedem acest lucru în Polonia, unde ei modifică legea lor privind azilul într-o manieră similară cu ceea ce a făcut astăzi Ungaria. De asemenea, vedem acest lucru într-o anumită măsură în Austria”, a concluzionat Gall.

“Acum este doar o chestiune de timp. Cât timp va oferi Uniunea Europeană Ungariei pentru a modifica legea privind imigranţii în conformitate cu standardele UE?” a întrebat ea.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor