Organizaţia "Salvaţi Copiii": Nu tăiaţi bursele sociale în vacanţă! Nevoia de sprijin a elevilor vulnerabili nu intră în vacanţă
Organizaţia "Salvaţi Copiii România" a solicitat, miercuri, Ministerului Educaţiei şi Cercetării să renunţe la prevederea prin care bursele sociale ar urma sa fie acordate numai în perioada cursurilor şcolare. Proiectul de hotărâre de Guvern, publicat la 17 august 2026, elimină astfel regula actuală potrivit căreia bursele sociale se acordă şi în vacanţe.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării a pus în dezbatere publică, pe 17 august, un proiect de hotărâre de Guvern care elimină plata bursei sociale în vacanţele şcolare.
În metodologia aflată azi în vigoare, articolul 15 alineatul (1) din HG 732/2025 spune fără echivoc că bursele sociale se acordă şi în perioada vacanţelor şcolare; proiectul înlocuieşte acest text şi trece bursa socială sub regula generală a burselor de merit şi tehnologice, adică „în perioada cursurilor şcolare”, iar excepţiile punctuale de la alineatele (2) şi (5) se abrogă.
Practic, întregul mecanism care garanta continuitatea sprijinului prin bursele sociale dispare.
Ce a transmis organizaţia "Salvaţi Copiii România"
"Prima noastră observaţie este una de procedură. Modificarea nu apare nicăieri în nota de fundamentare, deşi documentul parcurge toate secţiunile obligatorii, inclusiv impactul social. Ea poate fi văzută doar comparând, punct cu punct, textul propus cu cel în vigoare. O măsură care restrânge un drept al copiilor nu poate fi introdusă tacit, fără nicio asumare de către Minister a efectelor sale. Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă cere ca instrumentul de motivare să prezinte efectele sociale ale reglementării, iar Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică cere o consultare reală, nu formală. Statul are obligaţia să spună public câţi elevi vor fi afectaţi, ce economie bugetară se obţine şi ce analiză de impact a stat la baza deciziei.
Deocamdată, niciuna dintre aceste cifre nu există în document. O consultare publică autentică presupune prezentarea clară a numărului de copii afectaţi, a economiei bugetare urmărite, a riscurilor sociale şi educaţionale şi a alternativelor de protecţie a copiilor necesare în această situaţie.
Sărăcia nu intră în vacanţă odată cu şcoala. Familiile trebuie să asigure în continuare hrana, îmbrăcămintea, produsele de igienă, accesul la internet şi condiţiile minime de locuire. Pentru unii copii, vacanţa înseamnă şi pierderea temporară a mesei ori a altor forme de sprijin oferite prin şcoală. În acelaşi timp, în lunile de vară încep cheltuielile pentru întoarcerea la cursuri: rechizite, haine, încălţăminte şi transport.
Regretăm faptul că Guvernul României priveşte bursa socială ca pe o recompensă pentru zilele în care copilul stă în bancă. Bursa socială este un mecanism de protecţie socială care face posibilă participarea sa reală la educaţie. Chiar metodologia în vigoare defineşte bursa socială drept o formă de sprijin destinată elevilor vulnerabili, pentru susţinerea participării la activităţile didactice şi prevenirea abandonului şcolar. Întreruperea sprijinului în vacanţă contrazice această finalitate, deoarece revenirea copilului la şcoală se pregăteşte şi se decide, adesea, tocmai în lunile de vară.
Datele noastre arată exact cât de fragil este echilibrul pe care intervine această tăiere. Raportul publicat de organizaţia noastră pe 1 iunie 2026 arată că trei din zece copii români cresc în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar sărăcia nutriţională este în creştere: ponderea familiilor care nu îşi permit măcar o dată la două zile o masă cu carne, peşte sau proteine echivalente a urcat de la 14,6% la 17,2% în cazul tuturor familiilor cu copii şi de la 19,5% la 25,9% în cazul familiilor monoparentale.
Vorbim despre peste 1,163 milioane de copii în risc de sărăcie sau excluziune socială şi despre 425.491 de copii între 7 şi 17 ani aflaţi în afara sistemului de educaţie. Un studiu realizat de Salvaţi Copiii în vara anului 2025 arată că aproape trei din cinci familii (58%) ai căror copii sunt în programele noastre educaţionale nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educaţie fără sprijin extern, procent care urcă la 87% în rândul celor afectaţi de sărăcie materială. Tot datele noastre arată că 46,8% dintre copiii afectaţi de sărăcie nu participă la evenimente şcolare sau excursii, faţă de o medie europeană de 13,9%.
Sărăcia educaţională nu înseamnă doar lipsa rechizitelor, ci acumularea unor dezavantaje care reduc accesul, participarea şi rezultatele şcolare. Analiza Salvaţi Copiii asupra Evaluării Naţionale din 2026 arată că numai 64,91% dintre copiii care au început şcoala în urmă cu nouă ani au ajuns să obţină o medie peste 5. De asemenea, diferenţa dintre judeţul Călăraşi şi Bucureşti a fost de peste 40 de puncte procentuale, explicată preponderent prin nivelul de sărăcie ce caracterizează acest judeţ.
Inclusiv cercetarea realizată, în 2025, de către Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, la solicitarea Ministerului Educaţiei arată că banii din burse sunt folosiţi în principal pentru alimente, îmbrăcăminte şi rechizite. Majoritatea profesorilor şi directorilor consultaţi au apreciat că bursele reduc absenteismul şi cresc prezenţa la şcoală, efectul fiind mai pronunţat în mediul rural.
Elevii din comunităţile rurale utilizează în mai mare măsură bursa socială pentru caiete, cărţi şi rechizite sau îmbrăcăminte/încălţăminte, iar cei din urban în mai mare măsură pentru pregătire suplimentară/meditaţii, articole de îngrijire sau divertisment. În plus, din analiză reiese faptul că decizia cheltuirii banilor este a elevilor, aceştia declarând în proporţie de 99,7% că bursa a avut un efect pozitiv, iar două treimi dintre ei raportând o îmbunătăţire a performanţei şcolare autopercepute.
Salvaţi Copiii solicită păstrarea prevederii actuale prin care bursele sociale se acordă şi în vacanţele şcolare, precum şi realizarea unei evaluări transparente a impactului măsurii asupra drepturilor copilului. Dacă Ministerul urmăreşte o identificare mai corectă a beneficiarilor, verificarea veniturilor şi colaborarea cu serviciile sociale pot fi îmbunătăţite fără ca sprijinul să fie întrerupt pentru toţi copiii eligibili.
E un adevăr banal faptul că economiile bugetare obţinute pe seama copiilor vulnerabili vor produce, ulterior, costuri sociale mult mai mari: abandon şcolar, excluziune socială, perpetuarea sărăciei de la o generaţie la alta, lipsa integrării profesionale, comportamente de risc, cheltuieli mai mari de asistenţă socială şi medicală şi, nu în ultimul rând, infracţionalitate.
Bursa socială a înregistrat cei mai mulţi beneficiari (840.820, reprezentând 60% din totalul beneficiarilor)."
