Opoziţia bielorusă încearcă să tragă la răspundere regimul Lukaşenko pentru rolul în războiul din Ucraina
Opoziţia bielorusă se pregăteşte să transmită Ucrainei un „set consolidat de dovezi” despre care afirmă că demonstrează complicitatea regimului lui Aleksandr Lukaşenko la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei începând din 2022, în cadrul eforturilor de a trage la răspundere acest regim.
Materialele vor fi transmise Ministerului ucrainean de Externe şi Procuraturii Generale a Ucrainei, a declarat pentru agenţia poloneză de stat PAP Pavel Latuşka, adjunctul şefei Guvernului bielorus al opoziţiei, aflat în exil.
Experţi care colaborează cu opoziţia bielorusă aflată în exil au prezentat vineri, în cadrul unei reuniuni, dovezi despre care au afirmat că documentează implicarea regimului Lukaşenko în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit TVP World.
„Pregătim un set consolidat de dovezi [...] despre care sperăm să fie folosit în cadrul unei anchete ce urmează să fie lansată în cadrul Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei”, a declarat Latuşka.
Tribunalul are ca scop investigarea şi judecarea oficialilor de rang înalt responsabili pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, acoperind astfel o lacună în jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale.
În luna mai, 36 de ţări şi Uniunea Europeană au semnat un acord pentru înfiinţarea unui comitet de conducere care va supraveghea lansarea organizaţională a tribunalului, inclusiv bugetul şi structura administrativă.
Latuşka a cerut statelor democratice să accelereze procesul de ratificare necesar pentru ca tribunalul să îşi poată începe activitatea.
Latuşka, care locuieşte în prezent la Varşovia, a fost ambasadorul Bielorusiei în Polonia între 2002 şi 2008, înainte de a se distanţa de regimul Lukaşenko şi de a se alătura opoziţiei.
Cum a sprijinit Bielorusia Moscova
Grupările opoziţiei bieloruse îl acuză de mult timp pe Lukaşenko, un aliat important al preşedintelui rus Vladimir Putin, că a facilitat invazia rusă pe scară largă asupra Ucrainei, permiţând forţelor ruse să folosească teritoriul şi infrastructura Bielorusiei.
Trupele ruse au pătruns în nordul Ucrainei dinspre Bielorusia atunci când a început invazia pe scară largă, în februarie 2022. De asemenea, avioane şi rachete ruseşti au operat de pe teritoriul bielorus.
Latuşka a declarat că forţele democratice din Bielorusia doresc ca Lukaşenko să fie tras la răspundere pentru complicitatea sa la agresiunea Rusiei, precum şi pentru crime împotriva umanităţii şi presupuse crime de război legate de transferul copiilor ucraineni din teritoriile ocupate de Rusia în Bielorusia şi de îndoctrinarea ulterioară a acestora.
Represiunea internă
Latuşka a făcut, de asemenea, apel la alte ţări să sprijine sesizarea înaintată de Lituania Curţii Penale Internaţionale împotriva Bielorusiei, referitoare la presupuse deportări forţate şi la persecutarea societăţii civile şi a adversarilor politici.
Lituania a sesizat Curtea în septembrie 2024, iar în martie 2026 CPI a deschis o anchetă privind posibile crime împotriva umanităţii comise de regimul bielorus.
Represiunea s-a intensificat după alegerile prezidenţiale controversate din Bielorusia din 2020, care i-au asigurat lui Lukaşenko un nou mandat şi au declanşat proteste masive în întreaga ţară.
Potrivit unui raport al Consiliului Europei din 2023, se estimează că între 300.000 şi 500.000 de bieloruşi au părăsit ţara în urma represiunii.
Latuşka a declarat pentru PAP că autorităţile poloneze nu s-au alăturat până acum Lituaniei în susţinerea sesizării.
