OMS anunţă creşterea numărului cazurilor de hepatită misterioasă la copii - peste 900

Oficialii din domeniul sănătăţii din 33 de ţări au primit rapoarte cu privire la 920 de cazuri probabile de hepatită acută severă de origine necunoscută la copii mici, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Într-un comunicat de presă publicat vineri, agenţia de sănătate a precizat că ultima actualizare a epidemiei conţine o creştere cu 270 de cazuri de la publicarea datelor de luna trecută, care arătau că 650 de cazuri de hepatită acută severă au fost diagnosticate la copii în perioada 5 aprilie - 26 mai.

Majoritatea cazurilor sunt în Europa, totalizând 460, dintre care 267 numai în Marea Britanie. Aproximativ o treime dintre cazurile probabile sunt raportate în Statele Unite.

Epidemia a fost raportată pentru prima dată în Marea Britanie, în aprilie, şi de atunci a afectat zeci de ţări.

Dintre cele 422 de cazuri în care sunt disponibile informaţii legate de sex şi vârstă, aproape jumătate au apărut la băieţi, majoritatea având sub 6 ani, potrivit raportului.

OMS a precizat că 45 de copii cu hepatită acută au avut nevoie de transplanturi de ficat şi au fost înregistrate 18 decese, cele mai multe dintre acestea având loc în regiunea Americilor.

Cercetătorii s-au străduit să determine cauza creşterii misterioase a cazurilor grave de hepatită - sau de inflamaţie a ficatului - la copiii mici. De asemenea, oamenii de ştiinţă au emis teorii privind o posibilă legătură cu COVID-19, boala cauzată de virusul PCC (Partidul Comunist Chinez).

Într-o evaluare a riscurilor emisă în 24 iunie, OMS a declarat că hepatita acută la nivel global este "evaluată în prezent ca fiind moderată", citând mai mulţi factori:

- Etiologia acestei hepatite acute severe rămâne necunoscută şi este în curs de investigare.

- OMS dispune în prezent de informaţii epidemiologice, de laborator, histopatologice şi clinice limitate.

- Numărul real de cazuri şi distribuţia geografică pot fi subestimate, în parte din cauza schemelor limitate de supraveghere consolidată existente.

- Nu a fost determinat posibilul mod de transmitere a agentului (agenţilor) etiologic(i).

- Deşi nu există rapoarte disponibile de infecţii asociate asistenţei medicale, nu poate fi exclusă transmiterea de la om la om, deoarece au existat câteva rapoarte de cazuri legate epidemiologic.

Cauze probabile

Oficialii din domeniul sănătăţii din Statele Unite au declarat că infecţia cu adenovirus, un virus comun din copilărie numit F41, ar putea fi principala ipoteză pentru majoritatea cazurilor probabile.

Adenovirusul, o infecţie virală care provoacă de obicei răceala oişnuită, a fost detectat în 75% din cazurile confirmate testate în Marea Britanie în luna aprilie, potrivit Agenţiei britanice de securitate sanitară (UKHSA).

"Ipotezele principale rămân cele care implică adenovirusul; cu toate acestea, continuăm să investigăm rolul potenţial al SARS-cov-2 şi să lucrăm pentru a exclude orice componentă toxicologică", a declarat la acea vreme UKHSA.

OMS a declarat că rapoartele preliminare indică faptul că adenovirusul rămâne cel mai frecvent agent patogen detectat în rândul cazurilor cu date disponibile.

În Statele Unite, infecţia cu adenovirus a fost depistată în 45 la sută din cazuri, în timp ce în regiunile europene, aceasta a fost găsită în mai mult de jumătate din cazurile cu rezultate disponibile.

Cercetătorii care au studiat o legătură probabilă cu virusul PCC au detectat COVID-19 în 15 la sută din cazurile de hepatită de origine necunoscută din regiunile europene şi în 10 la sută din Statele Unite, potrivit raportului OMS.

Oficialii din domeniul sănătăţii din cadrul CDC şi OMS au declarat anterior că nu cred că vaccinurile COVID-19 par să aibă legătură cu cazurile de hepatită, deoarece mulţi dintre copiii care au dezvoltat această afecţiune nu au făcut vaccin. De asemenea, aceştia au exclus COVID-19 în sine ca fiind o cauză.

Hepatita este un termen care se referă la inflamarea ficatului şi este în general cauzată de o infecţie virală. Virusurile hepatitei A, B şi C sunt asociate în mod obişnuit cu această afecţiune, deşi oficialii spun că inflamaţia ficatului poate fi cauzată şi de consumul de alcool pe termen lung sau intensiv, supradoze de droguri, medicamente eliberate pe bază de reţetă, medicamente eliberate fără prescripţie medicală, cum ar fi paracetamolul, şi toxine.

Simptomele hepatitei includ icterul, sau îngălbenirea pielii sau a albului ochilor, precum şi greaţă, vărsături, diaree, urină de culoare închisă, dureri articulare, pierderea poftei de mâncare, febră şi oboseală, potrivit Clinicii Mayo şi altor oficiali din domeniul sănătăţii.