O nouă pandemie? OMS ia în considerare declararea epidemiei de variola maimuţei drept urgenţă sanitară globală

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a convoacat, joi,comitetul de urgenţă pentru a analiza dacă epidemia în creştere a variolei maimuţei merită să fie declarată urgenţă globală, informează PBS News. Însă unii experţi spun că decizia OMS de a acţiona doar după ce boala s-a răspândit în Occident ar putea să întărească inegalităţile groteşti care au apărut între ţările bogate şi cele sărace în timpul pandemiei de coronavirus.

Declararea variolei maimuţei ca fiind o urgenţă globală ar însemna că agenţia de sănătate a ONU consideră epidemia ca fiind un "eveniment extraordinar" şi că boala riscă să se răspândească peste şi mai multe graniţe, ceea ce ar putea necesita un răspuns global. De asemenea, aceasta ar conferi variolei maimuţei aceeaşi distincţie acordată pandemiei COVID-19 ori efortului în curs de eradicare a poliomielitei.

OMS a declarat că nu se aşteaptă să anunţe nicio decizie luată de comitetul său de urgenţă înainte de vineri.

Mulţi oameni de ştiinţă se îndoiesc că o astfel de declaraţie ar contribui la reducerea epidemiei, deoarece ţările dezvoltate care au înregistrat cele mai recente cazuri se mişcă deja rapid pentru a o stopa.

Săptămâna trecută, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a descris recenta epidemie de variola maimuţei identificată în peste 40 de ţări, majoritatea din Europa, ca fiind "neobişnuită şi îngrijorătoare".

Variola maimuţei îmbolnăveşte oamenii de zeci de ani în Africa Centrală şi de Vest, unde o versiune a bolii ucide până la 10 la sută dintre persoanele infectate. Versiunea bolii întâlnite în Europa şi în alte părţi are, de obicei, o rată de mortalitate mai mică de 1 la sută, iar până în prezent nu au fost raportate decese în afara Africii.

"Dacă OMS ar fi fost cu adevărat îngrijorată de răspândirea variolei maimuţei, ar fi putut să îşi convoace comitetul de urgenţă cu ani în urmă, când a reapărut în Nigeria în 2017 şi nimeni nu ştia de ce am avut brusc sute de cazuri. Este puţin curios că OMS şi-a chemat experţii doar atunci când boala a apărut în ţările albe", a declarat Oyewale Tomori, un virusolog nigerian care face parte din mai multe grupuri consultative ale OMS.

Până luna trecută, variola maimuţei nu a provocat focare importante în afara Africii. Oamenii de ştiinţă nu au descoperit nicio mutaţie a virusului care să sugereze că acesta este mai transmisibil, iar un important consilier al OMS a declarat luna trecută că valul de cazuri din Europa a fost, probabil, legat de activitatea sexuală a bărbaţilor homosexuali şi bisexuali la două petreceri rave din Spania şi Belgia.

Până în prezent, Centrele pentru controlul şi prevenirea bolilor din SUA au confirmat peste 3.300 de cazuri de variolă în 42 de ţări în care virusul nu a fost întâlnit în mod obişnuit. Mai mult de 80 la sută dintre cazuri sunt în Europa. Între timp, Africa a înregistrat deja peste 1.400 de cazuri în acest an, inclusiv 62 de decese.

David Fidler, cercetător senior în domeniul sănătăţii globale la Council on Foreign Relations (Consiliul pentru Relaţii Externe), a declarat că noua preocupare a OMS faţă de variola maimuţei, pe fondul răspândirii acesteia dincolo de Africa, ar putea agrava, fără să vrea, decalajul dintre ţările bogate şi cele sărace observat în timpul COVID-19.

"Pot exista motive legitime pentru care OMS a tras un semnal de alarmă doar atunci când variola s-a răspândit în ţările bogate, dar pentru ţările sărace, acest lucru pare un dublu standard", a declarat Fidler. El a spus că încă se luptă comunitatea mondială pentru a se asigura că săracii lumii sunt vaccinaţi împotriva coronavirusului şi că nu este clar dacă africanii chiar doresc vaccinuri împotriva variolei maimuţei, având în vedere priorităţile concurente precum malaria şi HIV.

"Cu excepţia cazului în care guvernele africane cer în mod specific vaccinuri, ar putea fi un pic condescendent să le trimitem, pentru că este în interesul Occidentului să împiedice exportul de variola maimuţei", a spus Fidler.

OMS a propus, de asemenea, crearea unui mecanism de repartizare a vaccinurilor pentru a ajuta ţările afectate, care ar putea face ca dozele să ajungă în ţări bogate precum Marea Britanie - cu cel mai mare focar de variola maimuţei în afara Africii - şi care şi-a extins recent utilizarea vaccinurilor.

Până în prezent, marea majoritate a cazurilor din Europa au fost înregistrate la bărbaţii homosexuali sau bisexuali, care fac sex cu bărbaţi, însă oamenii de ştiinţă avertizează că orice persoană care a intrat în contact strâns cu o persoană infectată sau cu hainele sau aşternuturile acesteia este expusă riscului de infectare, indiferent de orientarea sexuală. Persoanele cu variola maimuţei prezintă adesea simptome precum febră, dureri de corp şi o erupţie cutanată; majoritatea se recuperează în câteva săptămâni fără îngrijiri medicale.

Chiar dacă OMS anunţă că variola maimuţei este o urgenţă globală, nu este clar ce impact ar putea avea acest lucru.

În ianuarie 2020, OMS a declarat COVID-19 o urgenţă internaţională. Dar puţine ţări au luat-o în seamă până în martie, când organizaţia a descris-o ca fiind o pandemie, la câteva săptămâni după ce multe alte autorităţi au făcut acest lucru. Ulterior, OMS a fost criticată pentru multiplii săi paşi greşiţi de-a lungul pandemiei, despre care unii experţi au spus că ar putea determina un răspuns mai rapid la variola maimuţei.

"După COVID, OMS nu vrea să fie ultima care declară variola maimuţei ca fiind o urgenţă. Este posibil ca acest lucru să nu se ridice la nivelul unei urgenţe de tipul COVID, dar este totuşi o urgenţă de sănătate publică care trebuie abordată", a declarat Amanda Glassman, vicepreşedinte executiv la Center for Global Development (Centrul pentru Dezvoltare Globală).

Salim Abdool Karim, epidemiolog şi vicecancelar la Universitatea KwaZulu-Natal din Africa de Sud, a declarat că OMS şi alţii ar trebui să facă mai mult pentru a opri variola maimuţei în Africa şi în alte părţi, dar nu a fost convins că o declaraţie de urgenţă globală ar ajuta.

"Există această idee deplasată că Africa este acest continent sărac şi neajutorat, când, de fapt, noi ştim cum să facem faţă epidemiilor. Poate că în Europa au nevoie de vaccinuri pentru a opri variola maimuţei, dar aici am reuşit să o controlăm cu măsuri foarte simple", a declarat Abdool Karim. El a spus că oprirea epidemiei depinde, în cele din urmă, de lucruri precum supravegherea, izolarea pacienţilor şi educarea publicului.