O femeie din Tennessee condamnată la moarte a fost dusă la spital după ce a supravieţuit celor două injecţii letale

O femeie din statul american Tennessee, condamnată pentru uciderea unei colege de şcoală în urmă cu 30 de ani, a fost transportată la spital după ce a supravieţuit celor două încercări de a o executa prin injecţie letală.

Martorii au relatat că femeia, Christa Pike, încă respira în ciuda injecţiilor menite să o ucidă, miercuri seara târziu. A fost a doua execuţie eşuată din Tennessee în acest an, potrivit The Guardian.

Avocaţii ei au declarat pentru un post local de ştiri: „Această situaţie s-a transformat într-o agonie şi într-o încălcare a dreptului lui Pike de a fi executată fără a fi supusă unei pedepse crude şi neobişnuite.”

Departamentul de Corecţie din Tennessee a confirmat ulterior într-o declaraţie că Pike a supravieţuit efortului statului de a o executa: „Substanţa chimică din injecţia letală prevăzută în protocol a fost întotdeauna eficientă, iar protocolul nu permite proceduri suplimentare în afara celor efectuate în această seară.”

Pike a fost transportată la o „unitate medicală din afara penitenciarului”, au precizat aceştia.

Într-o conferinţă de presă, martorii din rândul presei au descris cum au auzit-o pe Pike sforăind la 40 de minute după ce i s-au administrat două doze de pentobarbital.

Execuţia eşuată este a doua din Tennessee în acest an, după ce, în luna mai, oficialii închisorii au întrerupt încercările de a-l executa pe un bărbat condamnat pentru crime, neputând găsi o venă adecvată pentru injecţia letală.

Guvernatorul statului Tennessee, Bill Lee, care a respins luni cererea de graţiere a lui Pike, a emis o declaraţie după execuţia eşuată, suspendând toate execuţiile din acest an şi solicitând o „analiză cuprinzătoare, efectuată de o parte terţă”, a tentativei de execuţie a lui Pike, potrivit ziarului The Tennessean din Nashville.

Pike, în vârstă de 50 de ani, urma să fie executată miercuri, la ora 10:00, ora locală, pentru o crimă pe care a comis-o când avea 18 ani şi ar fi fost prima femeie executată în Tennessee în ultimii peste 200 de ani. O instanţă de apel a oprit injectarea letală cu doar o oră înainte de începerea acesteia, dar, câteva ore mai târziu, Curtea Supremă a Statelor Unite a anulat acea suspendare.

Avocaţii lui Pike au depus o moţiune de urgenţă la Curtea Supremă a Statelor Unite, solicitând oprirea şi suspendarea execuţiei, susţinând că aceasta se afla într-o „agonie inutilă” şi că statul îi încalcă dreptul de a fi executată fără a fi supusă unor pedepse crude şi neobişnuite.

Şapte jurnalişti care se aflau în sală pentru a asista la execuţie au declarat ulterior, într-o transmisiune în direct organizată de postul de televiziune WVLT, că, după administrarea injecţiei, Pike era în mod evident în viaţă şi sforăia, înainte ca funcţionarii penitenciarului să-i escorteze pe jurnalişti afară.

„Se pare că lucrurile nu au decurs aşa cum ar fi trebuit”, a declarat jurnalistul de investigaţie John North de la WBIR, care a fost martor la locul execuţiei. „Când am părăsit clădirea, din câte ştiam, ea era probabil încă în viaţă”, a spus el.

Anterior, execuţia lui Pike, care fusese condamnată pentru crimă în urmă cu 30 de ani, fusese suspendată de o curte de apel printr-o hotărâre cu 2 voturi la 1, care a stabilit că amânarea era necesară pentru a evalua dacă acuzaţiile lui Pike privind abuzul sexual suferit în copilărie fuseseră luate pe deplin în considerare la pronunţarea sentinţei. Guvernatorul statului şi Curtea Supremă refuzaseră anterior cererile de clemenţă.

Procurorul general al statului Tennessee a făcut imediat apel împotriva hotărârii la Curtea Supremă, susţinând că suspendarea de ultim moment a răsplătit „tacticile abuzive de întârziere ale avocaţilor lui Pike”, potrivit Associated Press.

Curtea Supremă a SUA a dat dreptate statului Tennessee într-o ordonanţă semnată de judecătorul Brett Kavanaugh.

Judecătoarea Sonia Sotomayor, alături de colegele sale judecătoare liberale Elena Kagan şi Ketanji Brown Jackson, şi-a exprimat dezacordul faţă de ordonanţa curţii „deoarece decizia acesteia deschide calea statului să o execute pe Pike înainte de a putea fi analizate în mod corespunzător contestaţiile sale juridice încă pendinte împotriva condamnării”.

Pike avea 18 ani când ea şi iubitul ei, care avea 17 ani la momentul respectiv, au ucis-o pe Colleen Slemmer, în vârstă de 19 ani, una dintre colegele lor de la Knoxville Job Corps, în 1995.

Cazul a ajuns pe prima pagină a ziarelor din întreaga ţară datorită vârstei celor implicaţi şi brutalităţii crimei.

Potrivit procurorilor, Pike era îngrijorată că Slemmer încerca să i-l ia pe iubitul ei de atunci, Tadaryl Shipp. Împreună, cei doi au ademenit-o pe Slemmer într-o zonă împădurită din spatele centralei termice a campusului agricol al Universităţii din Tennessee, pe 12 ianuarie 1995. Pike i-a tăiat lui Slemmer abdomenul şi gâtul cu un cutter, înainte de a-i zdrobi capul cu o piatră.

Shipp a gravat o pentagramă pe pieptul lui Slemmer, iar Pike i-a arătat ulterior unui prieten un fragment din craniul victimei.

Shipp a fost condamnat pentru omor de gradul întâi în 1997 şi a primit o pedeapsă pe viaţă cu posibilitatea eliberării condiţionate.

Pike nu şi-a negat niciodată implicarea în uciderea lui Slemmer şi a fost diagnosticată ulterior cu tulburare bipolară şi tulburare de stres post-traumatic.

„Eram o adolescentă de 18 ani cu probleme psihice. Mi-au trebuit mulţi ani doar ca să-mi dau seama de gravitatea faptelor mele. Şi mai mulţi ca să accept câte vieţi am afectat. Am luat viaţa copilului, surorii sau prietenei cuiva. Acum mi se face rău când mă gândesc că am avut capacitatea de a comite o astfel de crimă”, a spus Pike într-o declaraţie inclusă în cererea sa de graţiere.

Sâmbătă, May Martínez, mama lui Slemmer, a declarat că aşteaptă execuţia lui Pike.

„De fiecare dată când mă gândesc la asta, o văd pe Colleen simţind acea durere şi încercând să se ridice şi să fugă”, a declarat Martínez pentru Associated Press, adăugând: „Nu trece nicio zi, nici măcar un minut, fără să mă gândesc la Colleen. Sărbătorile sunt cele mai grele.”