Nu intrăm (încă) în Junk. Standard & Poor’s menţine ratingul de ţară al României: Formarea unui nou guvern, esenţială
Standard & Poor's (S&P) a reconfirmat vineri ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3 (investment grade) şi a menţinut perspectiva negativă, se arată într-un comunicat al agenţiei
În pofida absenţei unui acord privind formarea unui nou guvern de la dizolvarea Parlamentului din luna mai, consolidarea fiscală a României pentru 2026 rămâne pe traiectoria stabilită, iar peste 90% din alocările României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (RRF) au fost asigurate până în septembrie prin măsuri legislative ad-hoc, arată agenţia care subliniază că formarea unui guvern care să dispună de un cadru de politici solid şi susţinut este esenţială pentru a preveni accentuarea vulnerabilităţilor.
Perspectiva negativă reflectă riscurile ridicate asociate implementării măsurilor de consolidare a finanţelor publice şi reducerii deficitelor externe ale României. S&P atrage, de asemenea, atenţia asupra sensibilităţii ţării la schimbările în încrederea investitorilor, în condiţiile unor necesităţi semnificative de finanţare externă şi ale ponderii ridicate a datoriei guvernamentale deţinute de nerezidenţi, scrie Agerpres
Riscul unei retrogradări rămâne ridicat
S&P ar putea reduce ratingul României dacă procesul prelungit de formare a guvernului, început după destrămarea coaliţiei în mai 2026, ar împiedica reducerea deficitului fiscal în 2027 şi 2028.
Agenţia avertizează că eşecul implementării unei traiectorii fiscale şi a unui cadru de politici credibile ar putea afecta nu doar consolidarea bugetară, ci şi încrederea investitorilor, costurile de finanţare şi presiunile asupra balanţei de plăţi.
O retrogradare ar putea fi luată în calcul şi în cazul intensificării presiunilor externe. Un exemplu ar fi apariţia unor perturbări pe piaţa energiei care să afecteze aşteptările privind inflaţia pe termen mediu şi, în acelaşi timp, să slăbească semnificativ creşterea economică, balanţa de plăţi şi rezultatele bugetare.
În schimb, perspectiva ar putea fi revizuită la stabilă dacă deficitele fiscal şi extern s-ar reduce, iar deteriorarea poziţiei financiare a guvernului şi a poziţiei externe ar fi stopată. Un astfel de scenariu ar presupune un plan credibil de politici pe termen mediu, posibil susţinut de un consens politic larg, precum şi o revenire a creşterii economice.
S&P se bazează pe formarea unui guvern şi pe un cadru bugetar credibil
Potrivit agenţiei, confirmarea ratingului reflectă ipoteza de bază potrivit căreia România va reuşi, pe termen scurt, să formeze un guvern capabil să adopte un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027–2028.
În pofida dificultăţilor politice apărute din mai, inclusiv a eşecului unor voturi de încredere pentru premierii nominalizaţi, S&P consideră că procesul de consolidare fiscală şi absorbţia fondurilor europene au rămas pe traiectoria stabilită în 2026.
În timpul verii, autorităţile române au făcut progrese în adoptarea legislaţiei necesare pentru deblocarea majorităţii fondurilor din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (RRF). Aceste evoluţii au contribuit la un nivel ridicat al intrărilor de fonduri europene în acest an şi au susţinut un buget pentru investiţii publice de aproximativ 8,5% din PIB
Ratele de absorbţie ale RRF au depăşit 90% în cazul granturilor şi 95% pentru împrumuturi, potrivit estimărilor S&P.
Agenţia estimează că România va primi fonduri europene echivalente cu aproximativ 3,5% din PIB în 2026. Aceste fonduri acoperă o parte importantă din necesarul ridicat de finanţare externă şi oferă spaţiul fiscal necesar pentru investiţiile publice, considerate principalul factor de susţinere a activităţii economice în acest an.
Blocajul politic pune presiune pe reducerea deficitelor
S&P avertizează însă că prelungirea blocajului politic şi riscul unor compromisuri de ultim moment ar putea afecta planul de reducere a „deficitelor gemene” — fiscal şi de cont curent — până în 2029.
Paralizia legislativă a costat deja România 750 de milioane de euro în granturi RRF, ca urmare a eşecului adoptării legii salarizării unitare în sectorul public.
În lipsa unui cadru durabil pentru gestionarea fondului de salarii din sectorul public, care reprezenta aproape 25% din cheltuielile guvernamentale în 2025, perspectiva fiscală rămâne expusă declaraţiilor contradictorii ale principalelor partide.
Lipsa de claritate privind evoluţia salariilor din sectorul public reprezintă, potrivit S&P, un risc în perspectiva alegerilor din 2028. O eventuală creştere a fragmentării politice ar putea conduce la derapaje fiscale şi ar putea afecta credibilitatea traiectoriei de reducere a deficitului convenite cu autorităţile europene în cadrul procedurii de deficit excesiv (EDP).
Deficitul de cont curent rămâne ridicat
S&P estimează pentru România un deficit de cont curent de 7,5% din PIB în 2026, cu aproximativ un punct procentual peste traiectoria deficitului fiscal până în 2029.
Deşi deficitele fiscale sunt în scădere, balanţa de cont curent este supusă unor presiuni tot mai mari din cauza deteriorării soldului contului de venituri primare. Această evoluţie este determinată, în principal, de creşterea plăţilor de dobânzi, pe fondul majorării datoriei externe.
În acelaşi timp, tendinţa de scădere a investiţiilor străine directe (FDI) ridică semne de întrebare cu privire la calitatea finanţării externe. În acest context, stabilizarea mediului politic şi continuarea intrărilor de fonduri europene sunt considerate de S&P elemente esenţiale pentru acoperirea necesarului ridicat de finanţare externă al României.
Economia ar urma să se contracte cu 0,5% în 2026
„Premisa noastră de bază este că România va prezenta un plan fiscal credibil pentru 2027–2028”, arată S&P.
Agenţia estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, pe măsură ce consolidarea fiscală şi inflaţia ridicată, determinată parţial de şocul energetic global, afectează consumul privat.
Pentru 2027, S&P anticipează o revenire a PIB-ului, cu o creştere de 2,25%, susţinută de reluarea consumului şi de reducerea impactului fiscal.
Investiţiile publice ar urma să scadă cu aproximativ 2 puncte procentuale din PIB, în paralel cu reducerea treptată a intrărilor de fonduri europene. Agenţia anticipează însă o revenire a investiţiilor private, care ar compensa parţial această diminuare.
S&P subliniază că perspectiva economică rămâne expusă riscurilor generate de inflaţia persistentă, incertitudinea politică internă şi tensiunile geopolitice.
Deficitul bugetar ar urma să scadă la 5% din PIB în 2028
Pentru 2026, S&P estimează un deficit general guvernamental de 6,25% din PIB, în scădere de la 7,9% din PIB în 2025 şi 9,3% din PIB în 2024
„Mai multe pachete de reformă introduse pe parcursul perioadei 2025–2026 au avut ca rezultat câştiguri fiscale, inclusiv ca urmare a majorării TVA, creşterii accizelor, îngheţării salariilor şi pensiilor şi ajustării impozitului pe profit”, arată agenţia.
Potrivit S&P, aceste măsuri au dus la o consolidare fiscală semnificativă şi la reducerea cheltuielilor guvernamentale în termeni nominali, în pofida încetinirii economiei. Reducerea cheltuielilor a fost susţinută inclusiv de măsurile de diminuare a costurilor, printre care îngheţarea salariilor din sectorul public şi a pensiilor, adoptată în 2025.
Agenţia estimează un deficit general guvernamental de 5,8% din PIB în 2027 şi de 5% din PIB în 2028
Chiar dacă deficitul este estimat să scadă, S&P anticipează că datoria generală guvernamentală netă va ajunge la aproximativ 60% din PIB în 2027, de la 52% din PIB la finalul lui 2025
România, la limita inferioară a categoriei investment grade
Toate cele trei mari agenţii internaţionale de rating — S&P Global Ratings, Moody's şi Fitch — menţin în prezent o perspectivă negativă asupra ratingului suveran al României.
Ratingul BBB- atribuit de S&P reprezintă limita inferioară a categoriei investment grade. O eventuală retrogradare sub acest nivel ar plasa ratingul suveran în categoria speculativă („junk”), cu implicaţii potenţiale asupra costurilor de finanţare şi percepţiei investitorilor.
