"Nu este realistă"- Consiliul Fiscal critică ajustarea deficitului bugetar prin reducerea cheltuielilor bugetare

Consiliului Fiscal a afirmat în raportul emis pe marginea proiectului de Buget că o ajustare de 4 puncte procentuale din PIB a deficitului bugetar bazată aproape exclusiv pe reducerea cheltuielilor bugetare nu este realistă. Potrivit forului menţionat, această ajustare este foarte dificilă, fiind totodată improbabil ca reducerea deficitului bugetar pe această cale să depăşească 2,5 pp din PIB, informează Hotnews.ro.

„Reducerea deficitului bugetar potrivit metodologiei naţionale în perioada 2022-2024 cu 4,4 pp din PIB (de la 7,2% la 2,9%) este previzionată de MFP să se realizeze aproape exclusiv prin intermediul cheltuielilor bugetare. Mai precis, cea mai mare parte a ajustării are drept surse reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal (cu 1,9 pp), a celor cu bunuri şi servicii (cu 0,8 pp) şi a celor cu asistenţa socială (cu 1,3 pp). [...] Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în intervalul 2021-2024 în absenţa creşterii semnificative a veniturilor bugetare. Aceasta ar putea proveni din: îmbunătăţirea eficienţei colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepţiilor şi portiţelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale şi a concurenţei fiscale neloiale şi optimizarea ratelor de impozitare/taxare”, se arată în documentul menţionat.

Totodată, Consiliul Fiscal precizează că procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere o restructurare a cheltuielilor bugetare, însă este absolut necesară creşterea veniturilor fiscale pentru a întări robusteţea bugetului public având în vedere nevoi acute prezente, inclusiv în domeniul sănătăţii publice şi educaţiei publice ca şi presiuni viitoare generate de schimbarea de climă şi alte ameninţări neconvenţionale.

„Din această perspectivă este îngrijorător faptul că, potrivit SFB, veniturile bugetare sunt proiectate să rămână la nivelul de 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023”, susţine raportul.

În opinia Consiliului Fiscal, din punct de vedere al deficitului structural, România înregistra cel mai ridicat nivel din UE încă dinaintea manifestării pandemiei COVID-19.

„Pe fondul evoluţiilor fiscal-bugetare din anul 2020, deficitul structural a avansat cu aproximativ 2,5 pp din PIB potenţial. Un factor important ce a determinat evoluţia ascendentă a deficitului structural este reprezentat de creşterea puternică a cheltuielilor de personal şi a celor cu asistenţa socială pe parcursul ultimilor ani. În 2020 s-a atins un vârf din acest punct de vedere, cheltuielile de personal şi cele cu asistenţa socială reprezentând 94,3% din veniturile fiscale (inclusiv contribuţii de asigurări), respectiv 23,9% din PIB. Această situaţie nu este sustenabilă având în vedere că este localizată la nivelul categoriilor de cheltuieli permanente. Fragilitatea poziţiei finanţelor publice la finele anului 2020 este evidenţiată de nivelul redus al veniturilor fiscale, inclusiv contribuţii de asigurări (25,3% din PIB), şi al veniturilor bugetare (31% din PIB), aceste valori fiind printre cele mai mici din UE”, precizează autorii raportului.

La finalul documentului citat, intitulat „Opinia Consiliului Fiscal privind Legea bugetului de stat, Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2021 şi Strategia fiscal-bugetară 2021-2023”, instituţia condusă de Daniel Dăianu prezintă următoarele concluzii:

- Scăderea economică în România cauzată de Pandemie a fost de 3,9% din PIB, în timp ce creşterea PIB în 2021 este prognozată de CNSP la 4,3%. Având în vedere incertitudinile existente, CF avansează o plajă de evoluţie a PIB între 4-5% pentru anul 2021.

- Construcţia bugetului pentru 2021, care ţinteşte un deficit cash de 7,16% din PIB semnalează o modificare de abordare a politicii fiscale/bugetare. Este drept că în perioada 2021-2022 politica bugetară continuă să fie pro-ciclică în raport cu output gap-ul economiei (distanţa faţă de PIB potenţial), dar această situaţie este inevitabilă în condiţiile necesităţii de a limita deficitele.

- Corecţia graduală a deficitului bugetar corespunde unei atitudini raţionale, care permite consolidarea revenirii economiei ce a fost amorsată la finalul anului 2020. Corecţia graduală a deficitului bugetar a fost susţinută de Consiliul Fiscal în analizele şi opiniile sale.

- Pentru anul 2021, riscurile la adresa scenariului macroeconomic sunt considerate de către CF a fi echilibrate, însă, pentru restul orizontului de prognoză macroeconomică 27 (2022-2024), aceste riscuri înclină către un scenariu mai puţin favorabil sub raportul corelaţiilor macroeconomice.

- Din punct de vedere al deficitului structural, România înregistra cel mai ridicat nivel din UE încă dinaintea manifestării pandemiei COVID-19. Pe fondul evoluţiilor fiscal-bugetare din anul 2020, deficitul structural a avansat cu aproximativ 2,5 pp din PIB potenţial.

- Un factor ce a determinat evoluţia ascendentă a deficitului structural este reprezentat de creşterea puternică a cheltuielilor de personal şi a celor cu asistenţa socială pe parcursul ultimilor ani. În 2020 s-a atins un vârf din acest punct de vedere, cheltuielile de personal şi cele cu asistenţa socială reprezentând 94,3% din veniturile fiscale (inclusiv contribuţii de asigurări), respectiv 23,9% din PIB. Această situaţie nu este sustenabilă având în vedere că este localizată la nivelul categoriilor de cheltuieli permanente.

- Fragilitatea poziţiei finanţelor publice la finele anului 2020 este evidenţiată de nivelul redus al veniturilor fiscale, inclusiv contribuţii de asigurări (25,3% din PIB), şi al veniturilor bugetare (31% din PIB), aceste valori fiind printre cele mai mici din UE.

- CF estimează că veniturile bugetare potrivit metodologiei ESA 2010 au fost mai reduse în anul 2020 comparativ cu estimările MFP cu circa 0,3 pp din PIB, estimarea CF de deficit pentru anul anterior fiind de 9,4% din PIB (faţă de 9,1% în estimarea MFP). Astfel, punctul de plecare privind poziţia finanţelor publice, potrivit metodologiei europene, din evaluarea CF este diferit comparativ cu cel al MFP: -9,4% faţă de -9,1% din PIB.

- Construcţia bugetară pentru anul 2021 are în vedere o ţintă de deficit bugetar de 7,16% potrivit metodologiei cash, reprezentând o diminuare de 2,63 pp din PIB faţă de nivelul estimat pentru anul 2020. Nivelul corespunzător al ţintei de deficit bugetar pe anul 2021 potrivit ESA 2010 este de 8,23% din PIB, reducerea deficitului bugetar din anul 2021 faţă de nivelul estimat de MFP pentru anul anterior fiind de 0,87 pp din PIB.

- Reducerea deficitului cash din anul 2021 comparativ cu anul 2020 este sprijinită semnificativ de două elemente cu caracter excepţional, respectiv sumele preconizate să se încaseze în anul 2021 din obligaţiile bugetare aferente anului 2020 amânate la plată de agenţii economici şi preconizata închiriere în anul 2021 a benzilor de frecvenţă 5G. Aceste elemente justifică o reducere importantă a deficitului cash în anul 2021 faţă de anul 2020 – nereprezentând însă măsuri de ajustare structurală.

- Evaluarea CF cu privire la proiecţia de încasări bugetare pentru anul 2021 indică venituri fiscale şi din contribuţii de asigurări mai ridicate decât cele considerate de MFP în cuantum de 5,5 mld. lei sau 0,45 pp din PIB. Aceste evaluări depind însă fundamental, pe de o parte, de valoarea reală a obligaţiilor bugetare amânate la plată de agenţii economici, asupra căreia planează o incertitudine ridicată, şi, pe de altă parte, de persistenţa unor mari incertitudini în economia naţională şi cea internaţională.