Nr 2. din AUR iese la atac: România se dezarmează singură în Europa! Nicuşor Dan, Guvernul şi MAE vor să renunţe la dreptul de veto
România se dezarmează singură în Europa: Nicuşor Dan, Guvernul şi MAE vor să renunţe la dreptul de veto, a acuzat, miercuri, prim-vicepreşedintele AUR Dan Dungaciu, care cere autorităţilor să explice public mandatul în baza căruia ţara noastră s-a alăturat grupului de 11 state care solicită limitarea utilizării dreptului de veto în politica externă a Uniunii Europene şi explorarea trecerii de la unanimitate la votul cu majoritate calificată.
Iniţiativă
Unsprezece ţări membre ale UE încearcă să pună capăt a ceea ce numesc veto-uri "obstructive" în politica externă a blocului comunitar, îndemnând UE să analizeze înlocuirea principiului unanimităţii cu votul cu majoritate calificată.
Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Luxemburg, Ţările de Jos, România, Spania şi Suedia au semnat o scrisoare comună adresată şefei diplomaţiei UE, Kaja Kallas.
"Cultura consensului din Uniune reprezintă o sursă importantă a legitimităţii sale. Prin urmare, continuăm să urmărim obţinerea consensului ori de câte ori este posibil. Dar trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că această cultură a consensului încurajează acţiunea comună, în loc să o împiedice – altfel vom avea legitimitate, dar nu şi forţă", au scris cele 11 ţări.
Conform regulilor actuale ale UE, deciziile privind politica externă necesită, în general, aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre, ceea ce înseamnă că o singură ţară poate bloca o decizie susţinută de celelalte 26.
Semnatarii susţin că UE trebuie să acţioneze mai rapid şi mai eficient ca răspuns la intensificarea competiţiei strategice, a instabilităţii şi a provocărilor la adresa ordinii internaţionale bazate pe reguli.
Detalii despre iniţiativa celor 11 state aici.
Reacţia lui Dan Dungaciu
"În timp ce statele serioase îşi apără instrumentele de suveranitate, România este gata să renunţe de bunăvoie la unul dintre cele mai importante instrumente de negociere pe care le are în Uniunea Europeană.
România s-a alăturat grupului de 11 state care solicită limitarea utilizării dreptului de veto în politica externă a Uniunii Europene şi explorarea trecerii de la unanimitate la votul cu majoritate calificată.
Este o eroare strategică majoră.
Într-o lume aflată în plină reaşezare geopolitică, într-o Europa confruntată cu război, crize economice, competiţie pentru resurse, tensiuni comerciale şi incertitudine strategică, România decide să se dezarmeze singură.
DREPTUL LA VOT ESTE PUTERE
Este puterea de a spune NU atunci când interesul naţional este ameninţat.
Este puterea de a condiţiona.
Este puterea de a negocia.
Este puterea unui stat de dimensiunea României de a obliga marile capitale europene să ţină cont de poziţia sa.
Iar Nicuşor Dan, Guvernul şi Ministerul Afacerilor Externe trebuie să explice românilor un lucru elementar:
DE CE RENUNŢĂ ROMÂNIA LA PUTERE?
Ce primeşte România în schimb?
Care este marele proiect românesc pentru care Bucureştiul negociază această concesie?
Ce am obţinut pentru reunirea cu Republica Moldova?
Ce am obţinut pentru comunităţile româneşti din Ucraina?
Ce am obţinut pentru securitatea României la Marea Neagră?
Ce am obţinut pentru interesele economice ale României?
Nimeni nu renunţă la un instrument de negociere fără să primească ceva în schimb. Numai România pare dispusă să o facă.
LECŢIA ISLANDEI
Contrastul este izbitor.
În Islanda, cetăţenii tocmai au respins prin referendum reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
Dincolo de particularităţile Islandei, mesajul politic este limpede: într-o perioadă de incertitudine, cetăţenii unui stat european au preferat să păstreze instrumentele naţionale de control şi capacitatea de a decide asupra propriilor resurse.
Controlul asupra pescuitului şi resurselor maritime s-a aflat chiar în centrul dezbaterii islandeze. Adică: menţinerea controlului!
Islanda spune: vrem să păstrăm capacitatea de a decide.
România spune: suntem gata să renunţăm la capacitatea de a bloca.
Aceasta este diferenţa dintre un stat care îşi cunoaşte interesele şi unul care confundă politica externă cu conformismul.
Alianţa pentru Unirea Românilor - AUR nu contestă apartenenţa României la Uniunea Europeană.
Dimpotrivă.
Tocmai pentru că România este membră a Uniunii Europene trebuie să îşi folosească toate drepturile pe care apartenenţa la Uniune i le oferă.
Uniunea Europeană nu este un stat unitar. Este o construcţie politică alcătuită din state cu interese, dimensiuni şi puteri economice diferite.
De aceea există unanimitatea în domeniile sensibile.
De aceea există veto-ul.
Fără el, un stat precum România poate ajunge în situaţia în care alte state decid o direcţie majoră de politică externă împotriva poziţiei Bucureştiului, iar România nu mai poate opri decizia.
MARILE STATE AU PUTERE. STATELE MAI MICI AU NEVOIE DE INSTRUMENTE
Germania are aproape 84 de milioane de locuitori şi cea mai mare economie europeană.
Franţa are arma nucleară, loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU şi o capacitate diplomatică globală.
Alte state au forţă financiară, economică sau militară.
România ce instrumente de putere are la masa negocierilor europene?
Votul său.
Capacitatea de a forma alianţe.
Poziţia sa strategică.
Şi, în anumite domenii fundamentale, dreptul de veto.
Iar Bucureştiul este gata să slăbească tocmai unul dintre aceste instrumente.
Este absurd.
Mai grav: România riscă să facă acest lucru fără nicio dezbatere publică serioasă, fără mandat popular şi fără să explice ce interes naţional serveşte această schimbare.
UN STAT SERIOS NU CEDEAZĂ PUTERE GRATIS
Unele state din UE au demonstrat ani de zile cât valorează un vot atunci când eşti dispus sa îl foloseşti.
România crede că simplul fapt de a nu deranja pe nimeni reprezintă politică externă.
Nu reprezintă.
Politică externă înseamnă interese.
Înseamnă negociere.
Înseamnă să ştii ce vrei şi să ai instrumentele necesare pentru a obţine acel lucru.
A renunţa voluntar la un instrument de negociere nu este solidaritate europeană. Este dezarmare politică.
CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND INTERESUL ROMÂNIEI VA FI ÎN MINORITATE?
Aceasta este întrebarea pe care Nicuşor Dan, Guvernul şi MAE trebuie să o răspundă.
Ce se va întâmpla în ziua în care majoritatea statelor Uniunii Europene va susţine o decizie de politică externă contrară unui interes fundamental al României?
Ce vom face atunci?
Vom explica românilor că am avut cândva dreptul de a bloca acea decizie, dar am considerat că nu mai avem nevoie de el?
Suveranitatea nu înseamnă să spui NU permanent.
Suveranitatea înseamnă să poţi spune NU atunci când trebuie.
Iar tocmai această posibilitate România este dispusă să o slăbească.
AUR solicită Preşedinţiei României, Guvernului şi Ministerului Afacerilor Externe să explice public mandatul în baza căruia România s-a alăturat acestei iniţiative şi, mai ales, care este beneficiul concret pentru România.
Înainte de orice renunţare la unanimitate trebuie să existe o dezbatere publică serioasă şi o evaluare clară a consecinţelor asupra interesului naţional.
România trebuie să fie un stat european puternic, nu un stat care îşi predă instrumentele de putere pentru a primi felicitări la Bruxelles.
Europa are nevoie de România.
Dar pentru ca Europa să respecte România, România trebuie mai întâi să se respecte pe sine.
Nu renunţăm la veto. Nu cedăm gratis instrumentele de negociere ale României. Nu acceptăm ca politica externă românească să fie redusă la obedienţă şi conformism.
România trebuie să stea la masa europeană ca stat, nu ca spectator."
