Nouătăţile planului de austeritate suplimentar în atenţia presei italiene

Principalele cotidiene italiene deschid ediţiile de marţi cu primele indiscreţii privind planul de austeritate suplimentar. Proiectul de lege a fost aprobat de Consiliul de miniştri în luna august şi, în prezent, este analizat de Comisia pentru Buget şi Comisia pentru Afaceri Constituţionale din cadrul Senatului.
Silvio Berlusconi(DR) şi Umberto Bossi(ST). (ALBERTO PIZZOLI / AFP / Getty Images)
Epoch Times România
31.08.2011

Principalele cotidiene italiene deschid ediţiile de marţi cu primele indiscreţii privind planul de austeritate suplimentar. Proiectul de lege a fost aprobat de Consiliul de miniştri în luna august şi, în prezent, este analizat de Comisia pentru Buget şi Comisia pentru Afaceri Constituţionale din cadrul Senatului. Normele propuse de guvern au stârnit nemulţumiri în rândul părţilor sociale şi, prin urmare, alianţa de guvernământ reprezentată de Silvio Berlusconi (Poporul Libertăţii) şi Umberto Bossi (Liga Nordului) a decis să revizuiască propunerile.

Comisia pentru Buget din cadrul Senatului va analiza pe toată durata săptămânii 600 de amendamente cu privire la planul de austeritate prezentat luni de formaţiunile politice din opoziţia de centru-stânga, anunţă cotidianul Corriere della Sera. Subiectul planului de austeritate suplimentar aprobat de Consiliul de miniştri în luna august a fost dezbătut şi de alianţa de guvernământ la reşedinţa prim-ministrului Silvio Berlusconi. Din primele indiscreţii se pare că anii de serviciu militar şi cei dedicaţi studiului universitar nu vor mai fi calculaţi la vechimea pensiei. Studiile universitare vor influenţa doar valoarea pensiei. Taxa pe valoarea adăugată va rămâne neschimbată, în timp ce taxa suplimentară pe veniturile mari, numită 'fond de solidaritate', nu va fi introdusă. Numărul parlamentarilor va fi înjumătăţit şi s-ar putea renunţa la împărţirea teritoriului în provincii. Alianţa de guvernământ se va reuni miercuri pentru a continua dezbaterile pe tema planului de austeritate.

Guvernul a decis să reducă mai puţin subvenţiile de stat pentru administraţiile locale şi datorită protestului primarilor din întreaga Italie organizat luni, la Milano, scrie cotidianul Il Messaggero. Cele 1.936 de primării italiene au fost reprezentate, în mare parte, de edilii-şefi de diferite culori politice. Marşul a avut ca slogan invitaţia de a 'nu se atinge de primării' adresată guvernanţilor de la Roma. În fruntea tuturor se aflau primarul Romei, Gianni Alemanno (centru-dreapta), primarul oraşului Torino, Piero Fassino (centru-stânga) şi primarul oraşului Verona, Flavio Tosi (centru-stânga). Alemanno a avertizat că dacă protestul nu va avea un efect pozitiv, toţi angajaţii primăriei Romei vor manifesta în faţa guvernului din capitala italiană.

Asociaţia Naţională a Primăriilor Italiene (ANPI) a anunţat că va continua protestul în diferite forme până ce guvernul va decide să scoată din proiectul de lege al planului de austeritate orice referire la reducerea subvenţiilor de stat pentru administraţiile locale, anunţă cotidianul La Stampa. ANPI se va reuni marţi, la Roma, pentru a defini strategia manifestaţiilor viitoare. Protestul primarilor este susţinut şi de opoziţia de centru-stânga. Secretarul general al Partidului Democrat, Pier Luigi Bersani, nu crede că normele legate de pensii şi subvenţii pentru primării vor reuşi să reducă datoria publică.

Cotidianul La Repubblica deschide ediţia de marţi cu un nou caz de corupţie în rândul parlamentarilor. Fostul ministru al dezvoltării economice, Claudio Scajola este anchetat penal de Parchetul din Roma. Scajola ar fi primit un apartament în centrul Romei de la omul de afaceri Diego Anemone. Antreprenorul este în vizorul magistraţilor pentru coruperea responsabililor cu licitaţiile pentru construcţii. Ancheta lui Scajola se înscrie pe lista lungă a politicienilor italieni corupţi. Cel mai recent caz este cel al fostului primar al oraşului Sesto San Giovani (Milano), Filippo Penati. Acesta este cercetat pentru luare de mită şi abuz de putere. Penati este un exponent al Partidului Democrat şi, potrivit magistraţilor de la Parchetul din Milano, ar fi primit mari sume de bani de la întreprinzători pentru a facilita licitaţiile lucrărilor de construcţii. Sumele s-ar ridica la trei milioane şi jumătate de euro. Penati se declară nevinovat, dar a preferat să se retragă pentru o perioadă din partid.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor