Nicuşor Dan a atacat la CCR legea integrităţii mutilată de AUR şi PSD
Preşedintele României, Nicuşor Dan, a atacat luni la Curtea Constituţională legea integrităţii la care PSD şi AUR au impus două amendamente cu dedicaţie, unul dintre ele vizându-l pe liderul USR, Dominic Fritz, iar cel de al doilea pe el şi pe partenera lui de viaţă, Mirabela Grădinaru.
Mai exact, PSD a introdus în lege, cu votul AUR, amendamentul care îl vizează direct pe liderul USR, Dominic Fritz, iar AUR cel vizând-o pe Mirabela Grădinaru. Amendamentul PSD ar face ca Dominic Fritz să îşi piardă funcţia de primar, în timp ce amendamentul AUR prevede „soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi” cu demnitarii prevăzuţi în lege „are obligaţia de a depune declaraţia de avere şi declaraţia de interese”.
- Redăm comunicatul Administraţiei Prezidenţiale:
Actualizarea legislaţiei în domeniul integrităţii este necesară. Avem nevoie de mai multă transparenţă şi credibilitate în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, iar România şi-a asumat acest angajament ca jalon în PNRR. Dar un obiectiv legitim nu poate justifica introducerea unor prevederi arbitrare şi flagrant neconstituţionale, care ar sabota tocmai scopul urmărit. Din acest motiv, Preşedintele României a decis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la legea ANI.
Noua prevedere inclusă în legea ANI aşa cum a fost votată de Parlament extinde obligaţia de completare şi depunere a declaraţiilor de avere şi de interese de la titularul funcţiei publice la „soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi”.
Modul în care Parlamentul a decis să rescrie acest articol din lege nu respectă criteriile constituţionale. Dimpotrivă, extinderea directă a răspunderii contravenţionale asupra unor persoane pentru simpla lor legătură afectivă cu un demnitar reprezintă o formă agravată a viciului de constituţionalitate deja constatat de Curte în 2025, pentru că se extinde o răspundere specifică demnitarilor asupra unor persoane care nu deţin nicio funcţie publică şi nu exercită nicio prerogativă de autoritate. Această formă de ingerinţă în viaţa privată excede inclusiv limitele trasate de instanţa europeană în domeniul conflictelor de interese.
În plus, formularea „persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi” este lipsită de orice reper obiectiv şi conduce la o posibilă aplicare inegală, bazată pe aprecieri subiective.
Publicarea averii partenerilor de viaţă poate fi o decizie personală, aşa cum Preşedintele României şi doamna Mirabela Grădinaru au considerat că este firesc. Însă introducerea unei prevederi legislative în acest sens nu se poate face dacă nu sunt respectate nişte criterii care să o facă aplicabilă.
Un alt articol neconstituţional introdus în legea ANI transformă interdicţia de 3 ani de a ocupa o funcţie publică, care se aplica până acum doar pentru viitor, într-o încetare automată a unei funcţii sau a unui mandat aflat deja în exercitare.
Această prevedere încalcă principiul neretroactivităţii prevăzut în Constituţie, conform căruia acţiunea unei noi legi se aplică exclusiv în viitor. În plus, pentru funcţiile obţinute în urma unui scrutin, sancţiunea anulează retroactiv voinţa suverană a cetăţenilor, care a fost exprimată în acord cu regulile valabile la data alegerilor electorale.
România are nevoie de o soluţie solidă din punct de vedere constituţional, nu de un text vulnerabil, construit pe calcule şi interese politice conjuncturale, care riscă să fie desfiinţat mai târziu şi să creeze un vid legislativ în zona integrităţii.
Sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii se regăseşte pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale şi poate fi consultată aici.
