NATO pregăteşte desfăşurarea unui „scut” de drone echipate cu inteligenţă artificială la graniţa dintre Rusia şi Bielorusia
NATO intenţionează să-şi consolideze flancul estic folosind drone, senzori şi inteligenţă artificială într-o reţea masivă concepută pentru a detecta şi contribui la respingerea unui posibil atac rusesc.
Oficiali occidentali afirmă că alianţa analizează operaţiuni cu drone asistate de AI, ca parte a efortului amplu de consolidare a apărării sale. Obiectivul nu este însă autonomia completă; în schimb, maşinile ar putea ajuta la pilotarea dronelor, în timp ce operatorii umani ar lua decizia cu privire la ţintele asupra cărora acestea atacă.
Abordarea aminteşte de ceea ce face deja Ucraina. Aflată în război, aceasta integrează din ce în ce mai mult AI în operaţiunile sale cu drone, însă atât militarii, cât şi companiile din domeniul tehnologiei de apărare au subliniat în repetate rânduri că oamenii trebuie să rămână în centrul luptei, chiar dacă războiul devine tot mai robotizat, relatează POLITICO.
Pentru NATO, dronele asistate de AI ar face parte din Eastern Flank Deterrence Initiative – o reţea digitală a câmpului de luptă pe care alianţa o construieşte pentru a urmări ameninţările de-a lungul graniţelor sale cu Rusia şi Bielorusia, care se întind din nordul Finlandei până la Marea Neagră.
Noul concept include mii de drone, senzori şi sateliţi conectaţi prin AI pentru a detecta posibile încălcări ale teritoriului aliat şi pentru a respinge atacurile, constituind prima linie de apărare. Forţele militare convenţionale, precum tancurile, avioanele de luptă şi artileria, vor rămâne coloana vertebrală.
Maiorul Ben Schiff, ofiţer pentru operaţiuni software în cadrul armatei SUA, a declarat pentru Bild că atât Ucraina, cât şi Rusia se bazează în continuare pe oameni pentru controlul dronelor.
Deşi unele sisteme dispun de capacităţi de AI sau de învăţare automată care permit scurte momente de autonomie în timpul zborului, pilotarea este realizată în principal de operatori aflaţi la sol. Schiff a spus că „cele mai plictisitoare părţi ale zborului” – dronele care staţionează deasupra câmpului de luptă în căutarea unor ţinte – ar trebui automatizate. Însă, atunci când vine vorba despre decizia privind ţinta pe care drona ar trebui să o lovească, aici intervine omul.
„Aşadar, oamenii decid ce face drona, dar nu trebuie neapărat să efectueze acţiunea de a o pilota, pentru că nu avem un milion de piloţi. Nu putem pilota un milion de drone în acelaşi timp”, a declarat Schiff la sediul Armatei SUA pentru Europa şi Africa din Wiesbaden, Germania.
Schiff este manager de produs pentru EFDI Data Backbone, un cadru aflat în dezvoltare, conceput pentru a ajuta forţele NATO să detecteze, să clasifice, să partajeze şi să utilizeze informaţii rapid şi la scară largă. Acest sistem face legătura între sistemele informatice şi de comandă incompatibile ale mai multor ţări aliate, permiţând circulaţia datelor în timp real de la senzorii desfăşuraţi în prima linie până la centrele de comandă.
Scopul este de a ajuta NATO să depăşească sistemul liniar actual – denumit „lanţ de nimicire” („kill chain”) – în care informaţiile circulă de pe linia frontului către factorul de decizie şi apoi se întorc pe câmpul de luptă, trecând la o „reţea de nimicire” („kill web”), în care datele provenite de la senzori pot fi transmise rapid către sistemele de armament şi operatori.
„Valoarea unei drone, a unui senzor sau a unei alte capabilităţi nu este determinată exclusiv de performanţa sa individuală. Eficienţa sa depinde de cât de bine se integrează în ecosistemul operaţional mai larg”, a declarat maiorul Matt Blubaugh, purtător de cuvânt al Armatei SUA pentru Europa şi Africa.
Lecţiile Ucrainei
Ucraina este deja în avangarda integrării AI în operaţiunile militare.
Pe câmpul de luptă, Ucraina a făcut progrese semnificative în utilizarea AI pentru a sprijini funcţii precum luarea deciziilor, navigarea dronelor, ghidarea terminală şi precizia, a declarat Andrii Hrytseniuk, directorul general al platformei ucrainene de inovare susţinute de stat Brave1.
În această primăvară, Hrytseniuk a declarat pentru Business Insider, la Kiev, că peste 200 de companii locale dezvoltau componente bazate pe AI pentru drone, rachete, radare şi alte sisteme. Cu toate acestea, acestea insistă că maşinile nu vor controla dronele de la început până la sfârşit.
Wild Hornets, producătorul popularei drone interceptoare Sting, a declarat, de asemenea, pentru Business Insider în mai că AI va fi integrat treptat în aproape fiecare etapă a operaţiunilor de zbor – detectarea ţintei, identificarea acesteia şi, ulterior, ghidarea terminală.
Un purtător de cuvânt al companiei a declarat că oamenii vor lua în continuare decizia finală cu privire la ţinta care urmează să fie lovită. Întrucât Rusia îşi schimbă constant tacticile, operatorii dronelor interceptoare trebuie să urmărească aceste schimbări şi să facă ajustările necesare, au precizat aceştia.
Pe măsură ce sistemele autonome devin tot mai răspândite pe câmpul de luptă din Ucraina, comandanţii au declarat, de asemenea, că oamenii trebuie să rămână implicaţi în proces.
Grek, indicativul unui comandant de companie care coordonează roboţi în cadrul Regimentului 21 de Sisteme Fără Pilot „Kraken” al Ucrainei, a declarat că obiectivul este „să le permită oamenilor să se concentreze asupra sarcinilor în care judecata umană are cea mai mare valoare”.
Ofiţerii Armatei SUA au subliniat că NATO foloseşte mediul operaţional din Ucraina pentru a-şi fundamenta planificarea militară în vederea unei posibile confruntări viitoare.
„Nu copiem Ucraina. Învăţăm de la Ucraina”, a declarat căpitanul Ronan Sefton.
