Mitul industriei comuniste, demontat de CNSAS. "Succesul raportat de propaganda regimului Ceauşescu, o iluzie contrazisă de cifrele ascunse publicului"

Discursul nostalgic idealizează adesea industria din perioada comunistă, prezentând-o ca pe o epocă de aur a independenţei economice, în care România producea de toate, de la agrafe la avioane. În realitate, succesul raportat de propaganda regimului Ceauşescu a fost o iluzie contrazisă grav de cifrele economice ascunse publicului, a transmis Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).

Cum demontează CNSAS mitul industriei comuniste

"Modelul comunist s-a bazat pe industria grea şi petrochimie, dezvoltate disproporţionat şi fără o logică a pieţei. România importa materie primă pe valută forte (petrol, minereuri) şi exporta produse finite ieftine sau de slabă calitate, adesea în pierdere, doar pentru a raporta îndeplinirea planului cincinal. De exemplu, prelucrarea ţiţeiului în combinate mamut aducea pierderi nete la fiecare tonă, procesul fiind un generator masiv de 'muncă în zadar'.

După refuzul lui Ceauşescu de a mai contracta credite externe în anii '80, modernizarea fabricilor a fost aproape complet oprită.

Tehnologia a rămas blocată la nivelul anilor '60-'70. Pentru a menţine în funcţiune mastodonţii industriali energofagi, regimul a recurs la raţionalizarea drastică a resurselor energetice destinate atât populaţiei cât şi… întreprinderilor. Există rapoarte ale Securităţii care semnalau, de exemplu, compromiterea şarjelor în turnătorii deoarece se întrerupea (programat sau nu) alimentarea cu curentul electric. Energia electrică şi termică au fost tăiate pentru cetăţeni, totul pentru a alimenta uzine care produceau, în cel mai bun caz, stocuri nevândute de mărfuri.

Documentul pe care îl prezentăm, din toamna anului 1989, oferă o perspectivă sumbră asupra colapsului economic structural care afecta marile platforme industriale din România comunistă, chiar în ajunul prăbuşirii regimului. Principala problemă identificată de organele de securitate este degradarea accentuată a stării de spirit în rândul muncitorilor, fenomen declanşat direct de neajunsurile materiale zilnice şi de scăderile drastice ale veniturilor, cauzate la rândul lor de neîndeplinirea sistematică a planului impus de la nivel central.

Documentul scoate la iveală un cerc vicios al ineficienţei economice, în care uzinele de renume, în cazul de faţă Întreprinderea de Autocamioane Braşov, erau complet paralizate din cauza blocajelor masive apărute pe lanţul de aprovizionare.

Relaţiile de colaborare pe orizontală dintre întreprinderi erau complet disfuncţionale, astfel că lipsa materiilor prime esenţiale, a componentelor tehnice, a vopselelor, anvelopelor sau pieselor metalice speciale dintr-o fabrică bloca activitatea tuturor celorlalte unităţi dependente. Acest efect de domino submina grav capacitatea de producţie pentru piaţa internă şi anula livrările destinate pieţelor externe. Un alt aspect critic relevat este practica raportărilor false în documentele oficiale, o încercare disperată a conducerilor de a masca realitatea economică dezastruoasă în faţa ministerelor şi centralelor industriale.

Din cauza lipsei sprijinului de la centru şi a fondurilor pentru salarii, întreprinderile acumulau datorii uriaşe, devenind incapabile să îşi onoreze exporturile planificate sau să recupereze bunurile deja declarate fictiv ca fiind realizate în perioadele anterioare. În final, presiunea nerealizărilor economice se răsfrângea direct asupra personalului muncitor, generând o stare profundă de nemulţumire generalizată din cauza diminuării constante a retribuţiilor, un indicator clar al fragilităţii regimului politic socialist care se îndrepta rapid spre un deznodământ inevitabil." (A.C.N.S.A.S. D 1907, vol. 1)

Nr. 02258

din 30.09.1989

S E C R E T

N O T Ă

Din datele şi informaţiile pe care le deţinem rezultă că starea de spirit în rândul personalului muncitor de la Întreprinderea de Autocamioane Braşov continuă să fie necorespunzătoare determinată, în principal, de nerealizarea lună de lună a sarcinilor de plan şi a fondului de retribuţie, ca urmare a persistenţei deficienţelor în aprovizionarea tehnico-materială. Astfel:

Deşi planul la producţia marfă pe primele 8 luni ale anului a fost raportat ca realizat în proporţie de 93 %, nici până în prezent întreprinderea nu a reuşit să recupereze cele 648 bucăţi autovehicule (din care 114 buc. pentru export), precum şi cele 50 C.K.D.-uri export China, raportate ca realizate în lunile anterioare.

Din planul lunii septembrie de 2.065 bucăţi autocamioane, autogaşiuri şi autotractoare, până la data de 27 septembrie a.c. au ajuns în parcul de livrări la beneficiari doar 124 bucăţi, alte 745 bucăţi fiind în diverse faze de execuţie, conducerea întreprinderii preliminând o realizare totală până la sfârşitul lunii doar de 1100 bucăţi. În ce priveşte planul la export, în valoare de 13.013 mii ruble, compus numai din piese schimb şi componente (întreprinderea neavând comenzi de autocamioane) din care s-a raportat o realizare în primele două decade în proporţie de 60 %, în realitate până în prezent nu s-a realizat decât 0,04 %.

Cauza principală care a condus la această stare de lucruri este lipsa de materii prime şi materiale de la întreprinderile colaboratoare. De exemplu, baza tehnico-materială asigurată în luna septembrie pentru producţia de export nu este suficientă nici pentru finalizarea fondului de marfă din luna august, raportat ca realizat.

Situaţii deosebite pe această linie se înregistrează la oţelul pătrat 56 x 56 înalt aliat 41 MoC 11 X şi profilul de jantă X 20 MUST 34-2 de la Întreprinderea „Laminorul” Brăila, oţeluri rotunde de 80 şi 85 mm de la Combinatul Siderurgic Reşiţa, anvelope de la „Danubiana” Bucureşti şi Întreprinderea de anvelope Floreşti, grund 7003 A şi 5630 de la „Policolor” Bucureşti, email roşu, verde şi negru de la „Azur” Timişoara, furtune de la C.A.T.C. Piteşti şi Jilava, precum şi amortizoare de la Întreprinderea Mecanică Reşiţa.

Faţă de această stare de fapt, conducerea întreprinderii îşi exprimă îngrijorarea deoarece a făcut intervenţii la centrală şi ministerul de resort, fără a primi sprijin, fondul de retribuire pentru personalul muncitor pe luna în curs neputând fi asigurat în condiţiile în care întreprinderea a mai primit, cu aprobarea centralei, 17 milioane lei pentru acoperirea fondului de salarii pe lunile anterioare.Aspecte asemănătoare se înregistrează în continuare şi la Întreprinderea „Electroprecizia” Săcele, care, din planul pe luna septembrie, în valoare de 160 milioane lei, a realizat până la 28.09 a.c. doar 37 %.

Situaţii mai deosebite sunt la secţiile a III-a/A, alternator-delcou, care a realizat doar 24,25 % din plan, a III-a/B demaroare - 35 %, secţia I motoare electrice şi polizoare - 38 %, a IV-a aparataj electric - 40 %.

Aceasta se datorează neasigurării unor materii prime şi materiale, astfel: din necesarul de 125 tone cupru, întreprinderii i-au fost repartizate doar 50 tone; aluminiu necesar 50 tone, repartizate 10 tone; argint, necesar 42 kg., repartizate 5 kg. Lipsesc de asemenea unele componente cum sunt: circuite flexibile (furnizor I.P.R.S. Băneasa, care din 8000 buc. contractate a livrat doar 50 %), componente electronice (furnizori I.P.R.S. Băneasa şi „Electronica” Curtea de Argeş, livrate 50 %), contacte wolfram nesosite din import.

Este afectat negativ şi planul la export pe luna septembrie, astfel: din cele 6500 motoare electrice export R.D.G. (în valoare de 459 mii ruble) se vor putea realiza doar circa 2300 buc., din lipsa conductorilor de bobinaj; pe relaţia DC (plan 417 mii dolari), nu se vor putea realiza 1800 şi respectiv 1200 buc. polizoare pentru partenerii din Tailanda şi Olanda, iar alte contracte la polizoare şi motoare electrice nu vor putea fi onorate integral, din lipsa conductorilor bobinaj, contacte de argint, condensatori, întrerupătoare bipolare şi altele.

O situaţie similară se înregistrează şi la Întreprinderea Tractorul Braşov unde din planul de 765 milioane lei pe luna septembrie a.c. se estimează realizarea a numai 550 milioane lei, fapt ce va atrage diminuarea fondului de retribuire şi, implicit, menţinerea unei stări de spirit necorespunzătoare în rândul personalului muncitor.

Principalele impedimente în realizarea integrală a planului sunt legate de lipsa unor materii prime, materiale şi componente din colaborarea pe orizontală din care mai semnificative sunt cele 33 buc. motoare destinate echipării tractoarelor S.1501 – export U.R.S.S. – şi 23 buc. autoşasiuri pentru combine care nu au fost livrate până în prezent de către Întreprinderea de Autocamioane Braşov, cele 29 tone vopsele de diferite calităţi şi 12,4 tone grund, nelivrate de Întreprinderea „Azur” Timişoara şi respectiv „Policolor” Bucureşti, precum şi cele 1325 buc. pompe de injecţie şi peste 7000 buc. injectoare ce nu au fost livrate încă de către I.M.F. Sinaia.

Totodată, din necesarul de 2870 buc. cilindri hidraulici, I.M.H. Galaţi a livrat până în prezent numai 979 buc., din cele 226 buc. scarificatoare de la Întreprinderea Metalurgică Buzău s-au primit doar 53 buc., iar Întreprinderea de Radiatoare Braşov a livrat numai 1377 buc. radiatoare din cele 6500 buc. ce trebuiau livrate pe luna septembrie.