Misterul lacrimilor

Fată plângând
Fată plângând (Pixabay.com)

De la naştere - ca semn al vitalităţii - şi apoi pe tot parcursul vieţii, cu toţii plângem: avem lacrimi de durere, furie, angoasă, frică şi chiar de bucurie. Plânsul poate fi numit „un privilegiu unic al fiinţelor umane", deoarece la animale plânsul este un răspuns fiziologic şi nu unul emoţional. Lacrimile sunt foarte necesare pentru trup şi suflet, reprezentând un mod de eliberare.

În timpul plânsului - asociat cu durerea, bucuria şi vulnerabilitatea - ajunge la creier o cantitate mai mare de sânge, se accelerează respiraţia şi simţim că obosim. După plâns, adormim sau ne înfometăm, organismul având nevoie să-şi refacă energia cheltuită.

Plânsul este un mijloc de comunicare non verbală, deoarece puţine lucruri pot fi transmise într-un timp atât de scurt. Nu putem să nu dăm o mână de ajutor când vedem lacrimi de tristeţe ce vădesc suferinţa unei persoane, deci lacrimile declanşează anumite reacţii. Plângem cu lacrimi din mai multe cauze şi putem produce între 57 şi 114 litri de lacrimi în fiecare an.

Ochii produc lacrimi pentru a proteja: unele sunt numite "lacrimi bazale" (cele ce acoperă ochiul tot timpul pentru a lubrifia, hrăni şi proteja), iar celelalte sunt "lacrimi reflexe" (protejează la vânt, fum sau ceapă). Aceste două tipuri de lacrimi au compoziţii chimice diferite. Mai sunt şi "lacrimile emoţionale", ce sunt legate de procesele emoţionale.

În structura sa, lacrima nu conţine doar sare, ci pare similară cu saliva, fiind alcătuită din enzime, lipide, metaboliţi şi electroliţi. Fiecare lacrimă are 3 straturi: unul interior de mucus, un strat apos (cel mai gras strat) ce respinge bacteriile, protejând corneea, şi un strat uleios exterior, ce previne evaporare celorlalte straturi. Compozitia secreţiilor lacrimale se schimbă în funcţie de starea de sănătate generală a organismului.

Sesiunea medie de plâns durează 6 minute pentru femei şi 2-4 minute pentru bărbaţi şi se poate încheia cu suspine - 65% pentru femei şi 6% pentru bărbaţi.

Cu vârsta, "lacrimile bazale" se reduc, iar ochiul devine "uscat", mai ales din cauza problemelor hormonale şi menopauzei. Lentilele de contact şi anumite medicamente pot intensifica procesul de uscare a ochilor.

S-a constatat că starea de spirit a oamenilor care plâng are o evoluţie pozitivă, ameliorează efectele stresului, deoarece plânsul este instrumentul natural al corpului de a se calma.

De-a lungul timpului, omul a menţionat lacrimile în scrierile şi cântecele sale. Vom trece în revistă câteva fraze ce vorbesc despre lacrimi.

"Foarte des, lacrimile sunt ultimul zâmbet de dragoste" - Stendhal

"Fiecare lacrimă îi învaţă pe muritori un adevăr" - Platon

"Dispreţuiesc pe omul mândru căruia îi este ruşine să verse lacrimi." - Alfred de Musset

"Ochiul îl vede bine pe Dumnezeu doar prin lacrimi" - Victor Hugo

"Nimeni nu merită lacrimile tale şi cine le merită, nu te face să plângi"- Gabriel Garcia Marquez

"Plângi. Iartă. Învaţă. Mergi mai departe. Lasă ca lacrimile tale să ude seminţele fericirilor viitoare" - Steve Maraboli

"Lacrimile sunt acele cuvinte pe care inima nu le poate rosti" - Autor anonim

"Oameni nu plâng pentru că sunt slabi, ci pentru că au fost puternici pentru prea mult timp" - Autor anonim

"Plânsul nu arată că eşti slab. De când te-ai născut, plânsul arată că trăieşti" - Autor anonim

"Când cineva te-a rănit, plângi un râu, construieşte un pod şi treci peste el" - Autor anonim

Sursa: https://www.huffingtonpost.com.mx/entry/tear-facts_n_4570879

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Societate, cultură