Ministerul rus de Externe afirmă că Rusia nu are planuri să atace ţările baltice

Rusia nu are motive să înceapă un conflict armat cu Alianţa Nord-Atlantică, a declarat pentru Interfax adjunctul ministrului rus de Externe, Aleksandr Gruşko, în marja Forumului Economic de Est.

“De ce ar ataca Rusia NATO, pentru ce? Până şi URSS a recunoscut independenţa ţărilor baltice. Iar ele au plecat în linişte. De ce să le atacăm acum?”, a declarat el.

În opinia lui Gruşko, Occidentul “îi atribuie” Rusiei astfel de intenţii şi indică anul 2030 ca posibil moment al unui atac”.

Dacă acest lucru nu se va întâmpla, susţine el, Occidentul va explica absenţa atacului prin faptul că a reuşit între timp să se reînarmeze şi va continua să crească cheltuielile militare, potrivit The Moscow Times.

Moscova acuză Europa că nu doreşte dialogul

Gruşko a acuzat separat Europa că nu urmăreşte iniţierea unui dialog cu Rusia cu privire la propriile preocupări.

“Din partea europenilor nu există o atitudine reală, o dorinţă reală, exprimată politic sub forma unei voinţe politice”, a afirmat el.

Potrivit acestuia, în schimb, NATO şi UE continuă militarizarea accelerată, dezvoltând infrastructura militară de pe flancul estic al Alianţei şi sporind achiziţiile de armament. Totodată, acestea îşi actualizează strategiile militare, desemnând Rusia drept principala ameninţare pe termen lung.

“Din toate acestea, desigur, nu se poate să nu tragem concluzia că Occidentul se pregăteşte pentru o confruntare militară cu Rusia. Şi, în acest sens, această politică nu presupune căutarea unui nou echilibru în relaţiile cu Rusia”, a concluzionat Gruşko.

Avertismente privind un posibil atac asupra NATO

La începutul lunii august, The Wall Street Journal, citând informaţii ale serviciilor de informaţii americane, a relatat că Rusia ar putea încerca în următorii ani să “testeze hotărârea NATO” şi să efectueze un “atac limitat” asupra uneia dintre ţările Alianţei.

Printre scenariile posibile era menţionată o “mică incursiune terestră” într-una dintre ţările baltice.

La sfârşitul lunii august, aceste temeri s-au intensificat după vizita surpriză la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe.

Potrivit The Wall Street Journal, acesta ar fi avertizat autorităţile ruse să nu atace Lituania, Letonia sau Estonia.

Moscova a acuzat anterior ţările baltice de “încălcarea sistematică” a drepturilor etnicilor ruşi şi de sprijinirea atacurilor ucrainene.

În Polonia au fost luate în calcul inclusiv posibilitatea unei provocări ruseşti în Lituania, Letonia sau Estonia, cu participarea unor “omuleţi verzi”, după modelul folosit în Crimeea.

Evaluarea ISW

Potrivit analiştilor Institutului american pentru Studiul Războiului (ISW), în Rusia se desfăşoară ceea ce ei numesc “faza zero” a pregătirii pentru un conflict cu NATO.

În această etapă, Rusia îşi reorganizează districtele militare şi dezvoltă infrastructură militară în apropierea flancului estic al Alianţei, în paralel cu intensificarea operaţiunilor hibride în Europa.

În august, imaginile din satelit au evidenţiat 10 noi baze de lansare pentru dronele “Geran” în apropierea graniţelor statelor NATO.

Ziarul american The New York Times a relatat, citând oficiali familiarizaţi cu situaţia, că la o reuniune secretă din decembrie 2025, Putin ar fi dat serviciilor de informaţii şi armatei misiunea de a “distruge NATO şi UE din interior” în 2026.