Medvedev ameninţă Armenia cu o “criză internă profundă” sau “ceva şi mai rău” dacă rupe relaţiile cu Rusia

Armenia s-ar confrunta cu un declin grav sau cu consecinţe şi mai severe în cazul ruperii relaţiilor economice cu Rusia, a declarat vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev.

El a făcut declaraţia ca răspuns la o întrebare adresată de RIA Novosti în cadrul unui interviu despre consecinţele războiului din Osetia de Sud din 2008 şi apropierea Georgiei de ţările occidentale, potrivit The Moscow Times.

Potrivit lui Medvedev, Occidentul a „folosit” Georgia drept un „instrument necugetat al luptei geopolitice împotriva noastră”, după care şi-a „abandonat fiica vitregă în voia sorţii”. El a afirmat că acelaşi lucru o aşteaptă şi pe Armenia, care a început să se apropie de Occident.

„Uniunii Europene şi Statelor Unite nu le pasă absolut deloc de bunăstarea cetăţenilor acestei ţări. De îndată ce Armenia nu va mai prezenta interes pentru ele ca berbec de asalt împotriva Rusiei, aceste state occidentale îşi vor retrage instantaneu toate promisiunile, ca şi cum acestea nici nu ar fi existat vreodată. În acelaşi timp, ruptura economică de ţara noastră va provoca în Armenia o criză internă profundă. Sau poate chiar ceva şi mai rău...”, a spus Medvedev.

Anterior, preşedintele Vladimir Putin îi ceruse Erevanului să organizeze un referendum privind ieşirea din EAEU şi aderarea la Uniunea Europeană, prezentând acest lucru drept o condiţie pentru un „divorţ paşnic, inteligent şi reciproc avantajos”.

De asemenea, el a evocat situaţia Ucrainei, unde conflictul a început după ce Kievul a încercat să adere la UE.

Cu o zi înainte, Marea Britanie, Germania, Italia şi Franţa au emis o declaraţie comună în care îşi exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea unei anexări pe scară largă a Osetiei de Sud de către Moscova. Reprezentanţii statelor semnatare au declarat că acţiunile Rusiei „nu vor rămâne fără răspuns”.

Declaraţia a fost determinată de împlinirea a 18 ani de la războiul purtat de Moscova împotriva Tbilisiului şi de numirea în funcţia de lider al Osetiei de Sud – regiune pe care majoritatea statelor lumii o consideră parte a teritoriului Georgiei – a oficialului rus Marat Kambolov.

În ultimele luni, relaţiile dintre Rusia şi Armenia s-au deteriorat puternic pe fondul eforturilor Erevanului de apropiere de Europa şi Statele Unite.

Ca răspuns la acţiunile considerate „neprietenoase” ale premierului Nikol Paşinian, Moscova a declanşat un război comercial împotriva ţării sale, iar UE a alocat în acest context Armeniei 52 de milioane de euro sub formă de ajutor de urgenţă pentru „consolidarea rezilienţei economice” şi reorientarea exporturilor.