Letonia cere Uniunii Europene şapte miliarde de euro pentru a face faţă consecinţelor războiului Rusiei

Premierul leton Andris Kulbergs vrea ca Bruxellesul să acorde 7 miliarde de euro pentru a ajuta la acoperirea costurilor militare şi economice ale confruntării cu Rusia, în contextul în care creşte presiunea legată de preţul pe care ţara îl plăteşte pentru poziţia sa fermă faţă de Moscova, potrivit Politico.

Banii ar trebui să provină din următorul buget al UE pentru o perioadă de şapte ani, printr-un nou Fond pentru Competitivitate, pentru a compensa creşterea cheltuielilor pentru apărare şi prăbuşirea comerţului cu Rusia de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova, a declarat Kulbergs într-un interviu pentru Brussels Playbook.

Suma, pe care Riga doreşte să o primească pe lângă celelalte fonduri destinate ţării, ar reprezenta aproape jumătate din cheltuielile pentru apărare estimate de Letonia la 15,1 miliarde de euro în perioada de şapte ani.

Solicitarea vine într-un moment sensibil. Letonia a fost unul dintre cei mai fermi susţinători ai Ucrainei din Europa, majorând puternic cheltuielile pentru apărare de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, chiar dacă sancţiunile şi prăbuşirea comerţului bilateral au afectat profund legăturile economice care, în trecut, erau orientate spre est.

Însă, înaintea alegerilor naţionale din 3 octombrie, câştigă teren partidele care susţin că Riga ar trebui să ceară mai mult în schimbul sancţiunilor şi sprijinului militar.

Comisia Europeană a propus o creştere substanţială a finanţării pentru apărare la nivelul UE în bugetul pentru 2028–2034, inclusiv un fond de 125,2 miliarde de euro pentru securitate, industria de apărare şi sectorul spaţial, în cadrul Fondului european pentru competitivitate.

Aceşti bani sunt destinaţi finanţării unor proiecte în întregul bloc comunitar şi nu reprezintă o alocare prestabilită de 7 miliarde de euro pentru Letonia. Întregul buget este încă supus negocierilor dintre guvernele statelor membre şi Parlamentul European.

Kulbergs susţine că Letonia merită o atenţie specială din cauza că se împrumută pentru a asigura securitatea unor ţări aflate mult mai departe de linia frontului.

“Ne împingem deficitul bugetar până la maximum […] şi din această datorie plătim […] pentru apărarea întregii Europe”, a declarat premierul la sediul guvernului.

O mare parte din cheltuielile militare ale Letoniei se întorc în cele din urmă către economiile mai bogate din Europa Occidentală, a adăugat Kulbergs, indicând achiziţiile de armament din Germania, Franţa, Spania, Suedia şi Ţările de Jos.

“Noi le alimentăm economiile”, a continuat el.

Presiunea electorală

O versiune şi mai fermă a aceluiaşi argument se conturează în campania electorală.

Ainārs Šlesers, un om de afaceri populist cu o lungă carieră politică, al cărui partid face parte din grupul de dreaptă radicală Patriots for Europe (Patrioţi pentru Europa) din Parlamentul European, susţine că Letonia ar trebui să ceară compensaţii atunci când sprijină sancţiunile UE împotriva Rusiei.

Šlesers condamnă invazia Moscovei şi spune că sprijinul pentru Ucraina trebuie să continue, dar consideră că Letonia nu poate suporta la nesfârşit aceste costuri.

“Pierdem bani… vorbim despre cum să sprijinim Ucraina, dar noi suntem victimele”, a declarat el pentru Politico la sediul său de campanie din Riga.

Când sancţiunile UE împotriva Rusiei vor trebui reînnoite, Šlesers a spus că Letonia ar trebui să “primească sprijin în schimb”.

Întrebat dacă acest lucru ar putea însemna retragerea sprijinului Riga pentru sancţiuni, el nu a ameninţat direct cu un veto, dar nici nu a exclus această posibilitate.

“Nu vreau să vorbesc despre [un] veto [acum]”, a spus el. “Cred că […] vom găsi o soluţie paşnică.”

Šlesers, care are legături de afaceri cu oligarhi ruşi, a declarat că ţara trebuie, în cele din urmă, sa refacă relaţiile economice cu Moscova şi a pledat pentru încheierea rapidă a războiului.

“Există lucruri pe care nu le putem înlocui, pentru că, dacă este ţara ta vecină şi eşti legat istoric de ea […] trebuie să găsim modelul potrivit”.

El a susţinut că decizia privind cedarea unor teritorii Rusiei ar trebui să fie “o decizie a Ucrainei”, dar a remarcat ca şi alte ţări au pierdut teritorii în urma unor conflicte cu Rusia, inclusiv Letonia, pentru “a ajunge la un acord de pace”.

Partidul de centru-dreapta al lui Kulbergs conduce în prezent în sondaje, însă configuraţia unei eventuale coaliţii ar putea determina cât de mult se va schimba politica Letoniei faţă de Rusia după alegeri.

Partidul de extremă dreaptă şi pro-rus Puterea Suverană, aflat pe locul al doilea în sondaje, doreşte restabilirea relaţiilor cu Moscova, dar este considerat inacceptabil ca partener de către partidele tradiţionale.

Šlesers, aflat pe locul al treilea, este un partener de coaliţie mai plauzibil - iar Kulbergs nu a exclus posibilitatea de a guverna împreună cu el.

Partidul de centru-stânga Progresiştii, aflat pe locul al patrulea şi care speră, de asemenea, să intre la guvernare alături de Kulbergs, avertizează că includerea lui Šlesers în coaliţie ar duce treptat la înmuierea poziţiei Riga faţă de Rusia.

“Sunt 100% sigur că politica externă a Letoniei faţă de Rusia se va înmuia în timp”, a declarat în faţa parlamentului, Andris Šuvajevs, candidatul formaţiunii la funcţia de premier.

El a indicat posibilitatea unor exceptări de la sancţiuni pentru interesele comerciale ruseşti şi a unor miniştri care să vorbească despre Rusia pe un “ton mai prietenos”.