Le Pen contestă pedeapsa de supraveghere cu brăţară electronică. Ce răspunde Curtea de Casaţie

Lidera extremei drepte din Franţa, Marine Le Pen, a depus un recurs la Curtea de Casaţie împotriva condamnării sale pentru deturnare de fonduri ale Uniunii Europene, aşa cum anunţase că va face, au relatat marţi presa franceză şi surse judiciare.

Ca urmare, pedeapsa de un an de închisoare executată sub supraveghere cu brăţară electronică, pronunţată de instanţa de apel, nu va fi pusă în aplicare deocamdată. Astfel, Le Pen îşi poate lansa fără impedimente campania pentru alegerile prezidenţiale din 2027, aşa cum plănuise. Parchetul a ales să nu atace cu recurs hotărârea instanţei de apel, informează dpa.

Curtea de Casaţie a anunţat că se va pronunţa asupra recursului lui Le Pen cel târziu la începutul lunii aprilie, înainte de începerea alegerilor prezidenţiale. Primul tur al scrutinului este programat pentru 18 aprilie, iar al doilea pentru 2 mai 2027.

Dacă Le Pen va ajunge în cele din urmă să poarte o brăţară electronică înainte de alegeri depinde de doi factori.

În primul rând, Curtea de Casaţie ar trebui să confirme hotărârea instanţei de apel, ceea ce ar face condamnarea definitivă. De asemenea, decizia ar trebui pronunţată cu suficient timp înainte de alegeri, deoarece un judecător de executare ar stabili data şi condiţiile montării brăţării electronice abia la câteva săptămâni după rămânerea definitivă a sentinţei.

Dacă până atunci Le Pen ar fi fost aleasă preşedinte al Franţei, ea ar beneficia de imunitate, iar pedeapsa ar putea fi pusă în executare doar după încheierea mandatului său.

Instanţa de apel a eliminat deja un alt obstacol din calea liderei extremei drepte. Aceasta i-a retras dreptul de a candida la funcţii elective (drepturile electorale pasive) pentru doar 15 luni, o sancţiune pe care Le Pen a executat-o deja începând cu hotărârea pronunţată în prima instanţă. Instanţa de fond îi retrăsese iniţial acest drept pentru cinci ani, cu executare imediată.

Şansele lui Le Pen de a fi aleasă efectiv preşedinte anul viitor depind în mare măsură de candidaţii care vor reprezenta celelalte tabere politice, aspect care nu este încă pe deplin clarificat, cu excepţia partidului de stânga Franţa Nesupusă (La France Insoumise / LFI), al cărui lider, Jean-Luc Melenchon, va fi din nou candidatul formaţiunii.

Cu toate acestea, şansele lui Le Pen de a ajunge în turul al doilea sunt considerate destul de ridicate. De mai multe luni, ea este creditată în sondaje cu peste 30% din intenţiile de vot, situându-se detaşat pe primul loc.