Lavrov, ameninţări la ONU: E lipsit de sens să lupţi pentru victorie cu o putere nucleară ca Rusia

Într-un discurs virulent plin de condamnări la adresa ONU şi a Occidentului care sprijină Ucraina să ţină piept invaziei ruse, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov a avertizat sâmbătă cu privire la „încercările de a lupta pentru victorie cu o putere nucleară” cum este Rusia.

La trei zile după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat o schimbare în doctrina nucleară a ţării, ministrul de externe Serghei Lavrov a acuzat Occidentul că foloseşte Ucraina - pe care Rusia a invadat-o în februarie 2022 - ca un instrument pentru a încerca „să învingă” Moscova din punct de vedere strategic şi „pregăteşte Europa pentru ca şi ea să se arunce în această escapadă sinucigaşă”.

„Nu voi vorbi aici despre lipsa de sens şi pericolul ideii de a încerca să lupţi pentru victorie cu o putere nucleară, cum este Rusia”, a spus Lavrov, citat de AP News.

Anunţul recent al lui Putin - care a părut să relaxeze semnificativ condiţiile în care Rusia se va putea folosi de arsenalul său nuclear - a fost văzut ca un mesaj către SUA şi alte ţări occidentale, în timp ce Ucraina încerca să obţină acordul acestora pentru a lovi Rusia cu arme cu rază mai lungă de acţiune.

„Dacă vor oferi sau nu permisiunea Ucrainei pentru arme cu rază lungă de acţiune, atunci vom vedea ce au înţeles ei din ceea ce au auzit”, a declarat Lavrov la o conferinţă de presă după discursul său de sâmbătă.

Administraţia Biden a anunţat săptămâna aceasta un ajutor militar suplimentar de 2,7 miliarde USD pentru Ucraina, dar acesta nu include tipul de arme cu rază lungă de acţiune pe care Zelenski îl caută şi nici undă verde pentru utilizarea unor astfel de arme pentru a lovi adânc în Rusia.

Spectrul ameninţărilor nucleare şi al confruntării a planat asupra războiului din Ucraina încă de la începutul acestuia. Cu puţin timp înainte de invazie, Putin a reamintit lumii că ţara sa este „unul dintre cele mai puternice state nucleare” şi, la scurt timp, şi-a plasat forţele nucleare în stare de alertă maximă. De atunci, retorica sa nucleară s-a intensificat şi a scăzut în diferite momente.

Miercuri, Putin a declarat că, dacă va fi atacată de orice ţară sprijinită de o naţiune cu arme nucleare, Rusia va considera că este vorba despre un atac comun.

El nu a precizat dacă acest lucru ar atrage după sine un răspuns nuclear, dar a subliniat că Rusia ar putea utiliza arme nucleare ca răspuns la un atac convenţional care ar reprezenta o „ameninţare critică la adresa suveranităţii noastre”.

Statele Unite şi Uniunea Europeană au calificat declaraţiile sale drept „iresponsabile”.

Nu a existat niciun răspuns deocamdată la discursul lui Lavrov din partea SUA.

După mai bine de doi ani şi jumătate de lupte, Rusia câştigă încet, dar continuu, teren în estul Ucrainei. Ucraina a lovit în mod repetat teritoriul rusesc cu rachete şi drone şi a pus Moscova într-o situaţie jenantă cu o incursiune îndrăzneaţă a trupelor într-o regiune de frontieră luna trecută.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promovat ceea ce el numeşte o formulă de pace pentru a pune capăt războiului. Prevederile includ expulzarea tuturor forţelor ruse din Ucraina, garantarea răspunderii pentru crimele de război, eliberarea prizonierilor de război şi a deportaţilor şi multe altele.

Lavrov a respins formula lui Zelenski drept un „ultimatum sortit eşecului”.

Între timp, Brazilia şi China au lansat un plan de pace care presupune organizarea unei conferinţe de pace atât cu Ucraina, cât şi cu Rusia, fără extinderea câmpului de luptă sau escaladarea luptelor. Diplomaţii chinezi şi brazilieni au promovat planul în timpul adunării şi au atras peste 10 alte naţiuni, majoritatea din Africa sau America Latină, pentru a se alătura unui grup de „prieteni pentru pace” în Ucraina.

Lavrov a declarat la conferinţa sa de presă că Rusia este pregătită să ofere asistenţă şi consiliere grupului, adăugând că „este important ca propunerile lor să fie susţinute de realităţi şi să nu fie preluate doar din nişte conversaţii abstracte”.

El a declarat că soluţionarea conflictului depinde de rezolvarea „cauzelor profunde” ale acestuia - Moscova susţinând că este vorba de represiunea de către guvernul de la Kiev a vorbitorilor de limbă rusă din estul Ucrainei şi expansiunea NATO în Europa de Est de-a lungul anilor, pe care Rusia o consideră o ameninţare la adresa securităţii sale.