Laura Codruţa Kovesi, invitată să se adreseze Conferinţei Preşedinţilor din PE. Iniţiativa îi aparţine lui Cioloş
Laura Codruţa Kovesi (Getty Images)
Procurorul-şef al Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, va fi invitată să se adreseze Conferinţei Preşedinţilor din Parlamentul European la iniţiativa lui Dacian Cioloş, liderul grupului Renew Europe. Fosta şefă a DNA va discuta despre lansarea instituţiei pe care o conduce în prezent.
“Mulţumit că, la solicitarea Grupului Renew Europe, Laura Codruţa Kovesi va fi invitată la Conferinţa Preşedinţilor din Parlamentul European pentru a discuta despre lansarea Parchetului European şi provocările acestuia. Riscurile legate de funcţionarea sa trebuie să fie adresată pentru a putea combate corupţia în Uniunea Europeană”, a scris Dacian Cioloş, joi, pe pagina sa de Twitter.
Conferinţa Preşedinţilor este compusă din preşedintele Parlamentului, preşedinţii grupurilor politice şi unul dintre deputaţii neafiliaţi – care nu are drept de vot. De asemenea, Conferinţa decide asupra organizării activităţii Parlamentului şi asupra relaţiilor cu alte organe şi instituţii ale Uniunii Europene.
Parchetul European (European Public Prosecutor's Office / EPPO) şi-a început activitatea la data de 1 iunie.
“Sunt foarte mândră să fiu primul procuror-şef european şi să iniţiez acest nou Parchet European anti-fraudă, cred că începutul EPPO este un moment istoric”, a afirmat Kovesi, cu o zi înaintea lansării activităţii instituţiei.
Totodată, Kovesi a precizat că Parchetul European este un instrument de protejare a intereselor economice ale UE, motiv pentru care trebuie să fie “puternic, eficace şi eficient”.
EPPO va funcţiona pe două niveluri: primul, centralizat la Luxemburg, cu Kovesi şi 22 de procurori (câte unul pentru fiecare stat participant), iar al doilea cu procurori naţionali delegaţi care vor lucra în ţările lor în mod coordonat.
Parchetul European este responsabil cu anchetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor care afectează bugetul UE şi este primul parchet supranaţional care investighează şi urmăreşte penal următoarele tipuri de fraudă şi alte infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE:
- fraudă în materie de cheltuieli şi venituri;
- fraudă în materie de TVA (dacă implică două sau mai multe state membre şi un prejudiciu de cel puţin 10 milioane EUR);
- spălarea de bani aferentă activelor provenite din fraudarea bugetului UE;
- corupţia activă şi pasivă sau deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale UE;
- participarea la o organizaţie criminală în cazul în care scopul principal al activităţilor acesteia este săvârşirea de infracţiuni împotriva bugetului UE.
De asemenea, această instituţie poate să ancheteze şi să urmărească penal orice altă activitate ilegală care este indisolubil legată de o infracţiune împotriva bugetului UE.
