Iranul ameninţă cu o nouă ofensivă, în timp ce SUA exclud prelungirea acordului de încetare a focului

Iranul îşi va schimba poziţia militară într-una “pe deplin ofensivă”, din cauză că eforturile de negociere a unei încheieri permanente a războiului cu Statele Unite au ajuns în impas, a declarat luni pentru Reuters un oficial iranian de rang înalt. În acelaşi timp, Washingtonul a exclus prelungirea unui acord temporar de încetare a focului.

Progresele aparent înregistrate în direcţia negocierilor de pace şi reluării traficului petrolier prin Strâmtoarea strategică Hormuz au ajuns într-un punct mort, ceea ce ameninţă să prelungească conflictul început prin atacurile SUA şi Israelului asupra Iranului, pe 28 februarie.

“Entităţile iraniene trebuie să fie pregătite să escaladeze tensiunile în Strâmtoarea Hormuz şi în regiunea extinsă, deoarece Iranul va fi pregătit să ia decizii şi să acţioneze în situaţii dificile”, a spus oficialul iranian, adăugând că Teheranul va efectua un atac militar “oportun şi precis” pentru a sparge blocada navală americană dacă diplomaţia eşuează.

Un memorandum de înţelegere semnat în iunie pentru încheierea războiului le acordase Iranului şi SUA termen până luni pentru a ajunge la un acord final de pace.

Semnat pe 17 iunie, memorandumul prevedea un interval de 60 de zile pentru negocierea unui acord mai amplu privind programul nuclear al Iranului şi sancţiunile americane.

Acordul, care prevedea “încetarea imediată şi permanentă a operaţiunilor militare pe toate fronturile”, s-a destrămat rapid din cauza unei dispute privind controlul Strâmtorii Hormuz, calea maritimă îngustă prin care trecea, înainte de război, aproximativ o cincime din petrolul şi gazul natural lichefiat comercializate la nivel mondial.

Întrebat luni de jurnalişti dacă SUA intenţionează să prelungească acordul interimar din iunie, preşedintele american Donald Trump a răspuns negativ.

Canal de comunicare discret cu Gardienii Revoluţiei

Un posibil semn de progres diplomatic a apărut după ce presa a relatat că Trump ar fi deschis discuţii pe canale neoficiale cu Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice (IRGC), care a devenit mai puternic în timpul războiului şi controlează o mare parte din forţele armate şi economia Iranului.

Publicaţia Axios, citând două surse care cunosc direct situaţia, a relatat că fosta directoare a Informaţiilor Naţionale ale SUA, Tulsi Gabbard, a discutat cu un lider kurd irakian care are legături strânse cu IRGC şi că, prin intermediul acestuia, SUA au transmis un mesaj comandantului IRGC, generalul Ahmad Vahidi. Ulterior, Fox News a relatat că Trump a confirmat informaţia într-un interviu telefonic.

Administraţia Trump era preocupată de întrebarea dacă negociatorii iranieni de la masa tratativelor reprezintă cu adevărat poziţia IRGC, a relatat Axios, într-un moment în care Reuters informa că Vahidi devenise o figură-cheie în structura de putere iraniană. Potrivit Axios, Vahidi a transmis că este în acord cu negociatorii iranieni.

“Nu pot intra în detalii, dar pot spune că discuţiile dintre guvernul SUA şi diferitele structuri ale guvernului iranian, la toate nivelurile, sunt probabil mai intense decât au fost vreodată”, a declarat Jared Kushner, ginerele lui Trump şi emisar special, într-un interviu separat acordat luni lui Trey Yingst, corespondent-şef pentru afaceri externe al Fox News Channel.

Trump ameninţă că va bombarda Omanul

Iranul a susţinut că punctul 5 al Memorandumului de Înţelegere îi acordă dreptul de a administra strâmtoarea, pe care o împarte cu aliatul SUA, Oman. Statele Unite au respins această interpretare.

Luptele au fost reluate după ce Iranul a început să tragă asupra unor nave despre care susţinea că încercau să traverseze Strâmtoarea Hormuz pe o rută neautorizată. Trump a declarat pe 7 iulie că acordul era “încheiat”.

Oficialul iranian a declarat pentru Reuters că SUA trebuie să respecte integral prevederile memorandumului în următoarele câteva săptămâni, aceasta fiind o condiţie pentru reluarea negocierilor.

Chiar dacă Iranul încearcă să transmită imaginea unei ţări rezistente în faţa războiului, liderii săi sunt îngrijoraţi că noi sancţiuni economice ar putea ignore dificultăţile populaţiei, ar putea declanşa din nou proteste şi ar putea eroda şi mai mult legitimitatea Republicii Islamice, potrivit declaraţiilor a trei oficiali iranieni.

Iranul a intrat în război confruntându-se deja cu o inflaţie ridicată, o monedă în depreciere, penurii de energie, sancţiuni şi vulnerabilităţi structurale profunde. Acum trebuie să facă faţă infrastructurii deteriorate, comerţului perturbat, producţiei pierdute şi costurilor reconstrucţiei.

Separat, Iranul negociază cu Omanul un acord privind administrarea strâmtorii şi susţine că cele două părţi sunt aproape de o înţelegere.

Trump a reacţionat la aceste negocieri printr-o ameninţare la adresa statului din Golf, un partener de securitate de lungă durată al SUA.

“Dacă Omanul se pune în calea noastră, îi vom bombarda al naibii de rău”, a spus Trump pentru Fox News.

Mii de oameni au fost ucişi în conflict, în principal în Iran şi Liban. Iranul a bombardat baze militare şi infrastructură americană din ţări precum Oman, Iordania, Kuweit, Israel, Emiratele Arabe Unite şi Arabia Saudită.

Trump i-a avertizat vineri pe americani, în timpul unui miting, să se pregătească pentru menţinerea unor preţuri ridicate la carburanţi ca urmare a războiului.

Contractele futures pentru petrolul Brent, reperul internaţional, au crescut puternic în timpul conflictului, atingând un vârf de 126 de dolari pe baril, cu aproximativ 75% peste nivelul de dinaintea războiului. Luni, petrolul Brent s-a închis cu peste 2 dolari mai sus, la 90,87 dolari pe baril.

Pentru americanii care vor vota la alegerile pentru Congres din noiembrie, preţul benzinei a crescut la peste 4 dolari pe galon, de la mai puţin de 3 dolari înainte de război, potrivit organizaţiei auto AAA.