Iohannis a mutat: Legea lui Dragnea privind repatrierea aurului, trimisă înapoi în Parlament

Klaus Iohannis
Klaus Iohannis (Epoch Times România)

Iniţiată de fostul preşedinte al PSD Liviu Dragnea şi de senatorul social-democrat Şerban Nicolae, legea care prevede repatrierea rezervei de aur depozitate în străinătate a fost întoarsă din drum de către preşedintele Klaus Iohannis şi trimisă Parlamentului spre reexaminare.

„Distinct de motivele de neconstituţionalitate ce au făcut obiectul analizei Curţii Constituţionale [...] considerăm că soluţia legislativă preconizată prin articolul unic pct. 1 din legea supusă reexaminării este de natură să afecteze atribuţiile legale ale BNR şi să creeze premisele îndepărtării de la compatibilizarea legislaţiei BNR cu tratatele europene, cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale (SEBC) şi cu cel al Băncii Centrale Europene (BCE) şi să genereze dificultăţi în aplicare, motiv pentru care se impune a fi reanalizată de către Parlament”, a precizat şeful statului în cererea de reexaminare.

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat faptul că „una dintre raţiunile stabilirii şi menţinerii rezervelor internaţionale (inclusiv cele alcătuite din aur) este aceea de a crea şi de a spori gradul de încredere într-o ţară şi de a permite negocierea unor costuri mai mici la împrumuturi sau alte tranzacţii internaţionale”.

„Or, intervenţia legislativă supusă reexaminării ar putea avea drept consecinţă limitarea dreptului de a utiliza rezervele de aur în realizarea atribuţiilor legale ale BNR, ceea ce ar putea crea premisele creşterii costurilor de finanţare”, a afirmat şeful statului în cererea de reexaminare.

În acest context, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că una dintre consecinţele repatrierii ar fi afectarea capacităţii BNR de a asigura şi menţine stabilitatea preţurilor.

„Acest aspect ar putea interfera cu realizarea obiectivelor ce derivă din statutul BNR şi, implicit, cu independenţa băncii centrale. Subsecvent, consecinţa următoare ar putea fi afectarea credibilităţii cu privire la capacitatea Băncii Naţionale a României de a-şi îndeplini, pe termen mediu şi lung, obiectivul său fundamental de asigurare şi menţinere a stabilităţii preţurilor”, se argumentează în cererea de reexaminare.

Nu în ultimul rând, şeful statului a mai arătat că readucerea aurului în ţară sau păstrarea acestuia în străinătate sunt opţiuni strict legate de politica monetară a statului, şi implică o decizie luată de Banca Naţională în acest sens.

„Repatrierea aurului sau păstrarea acestuia în depozite în străinătate reprezintă opţiuni strict legate de politica monetară - politică pe care, potrivit legii, doar banca centrală are atribuţia de a o implementa - iar decizia trebuie să derive din obiectivele BNR ce rezultă din statutul său, iar nu din intervenţii de ordin legislativ, nesusţinute de fundamente de ordin tehnic sau economic”, a afirmat Iohannis.

Printre neajunsurile unui astfel de demers, Iohannis a menţionat şi acela că ar putea afecta planurile României de a trece la moneda euro.

„Deşi România nu a adoptat încă moneda euro, proiectele de acte normative ar trebui să aibă deja în vedere şi să respecte cadrul legislativ al Uniunii Europene care se va aplica în România după adoptarea monedei euro. Prin asumarea obiectivului de adoptare a monedei euro, România trebuie să asigure convergenţa juridică a legislaţiei băncii centrale naţionale cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale şi al Băncii Centrale Europene. Modificarea Statutului BNR fără o consultare prealabilă cu organismele monetare europene reprezintă o abordare opusă ideii de convergenţă nominală şi îndepărtează România de la perspectiva adoptării monedei unice europene, la care s-a angajat”, a punctat Iohannis.

Reamintim că actul normativ privind repatrierea aurului României a stârnit valuri de critici în spaţiul public, PNL şi USR precum şi societatea civilă exprimându-şi temerea că, odată aurul adus în ţară, va fi "topit" pentru cheltuielile populiste angajate de PSD. Proiectul prevede repatrierea a 91,5% din aurul care se află acum la Banca Angliei, adică peste 55 de tone de aur.

Mai trebuie precizat că la jumătatea acestui an, BNR a dat aviz nefavorabil legii respective şi a atras atenţia că trebuia să fi fost consultată Banca Centrală Europeană.