INS: Rata şomajului pentru persoanele cu dizabilităţi a fost în T2 de 9,1%

Rata şomajului pentru persoanele cu dizabilităţi a fost în trimestrul II 2011 de 9,1%, cu 1,7 puncte procentuale peste valoarea înregistrată pentru persoanele fără dizabilităţi, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS).

Cea mai mare diferenţă între cele două rate se constată în cazul tinerilor de 15-24 ani (44,6% pentru tinerii cu dizabilităţi, faţă de 21,7% în cazul celor fără dizabilităţi). Din cele 1,24 milioane persoane inactive cu dizabilităţi, 64,1% aveau vârsta între 55 şi 64 ani, 60,2% erau femei şi 65,1% locuiau în mediul urban.

Totodată, rata de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi a fost în trimestrul II de 23,9%, mult mai mică decât cea înregistrată pentru persoanele fără dizabilităţi (64,8%).

"Aproape două treimi din populaţia cu probleme de sănătate de lungă durată sau limitări funcţionale întâmpinau una sau mai multe restricţii în ceea ce priveşte participarea la activitatea profesională", se arată în comunicatul INS.

Potrivit INS, beneficiau de una sau mai multe forme de asistenţă specială, menită a-i ajuta în desfăsurarea activităţii profesionale, 30,1% dintre persoanele ocupate cu dizabilităţi. Aproape două treimi (64%) dintre persoanele cu dizabilităţi, neocupate (în şomaj sau inactivitate), ar avea nevoie, pentru a putea lucra, de una sau mai multe măsuri de asistenţă specială.

În trimestrul II 2011, din cele 14,62 milioane persoane care au făcut obiectul anchetei, 63% aparţineau grupei de vârstă 25-54 ani, 58,5% locuiau în mediul urban, iar 50,4% erau femei. Dintre acestea, 2,7 milioane persoane, reprezentând 18,5%, aveau, conform propriei declaraţii, probleme de sănătate de lungă durată sau limitări funcţionale – senzoriale, fizice sau mentale (măsurate prin dificultatea de a executa unele activităti simple, de bază).

Din numărul total de 2,7 milioane persoane cu probleme de sănătate sau limitări funcţionale, 1,7 milioane (62,6%) întâmpinau una sau mai multe restricţii în ceea ce priveşte participare la activitatea profesională, restricţii referitoare la tipul activităţii profesionale pe care o puteau desfăşura, numărul de ore pe care îl puteau lucra şi transportul spre şi de la locul de muncă, în timp ce pentru restul, existenţa problemelor de sănătate sau a limitărilor funcţionale nu avea nicio influenţă asupra vieţii profesionale.

Persoanele de 45 ani şi peste reprezentau 83,1% din totalul populaţiei cu dizabilităţi în ocupare (persoane a căror activitate profesională este limitată, sub unul sau mai multe aspecte, din cauza problemelor de sănătate sau a limitărilor funcţionale), în timp ce tinerii de 15-24 ani deţineau o pondere de numai 2,6%. În comparaţie, populaţia fără dizabilităţi avea o distribuţie pe grupe de vârstă mult mai echilibrată, cu o uşoară superioritate a grupelor de vârstă din intervalul 25-44 ani.

Dintre cele 1,7 milioane persoane cu dizabilităţi în ocupare, 405.000 erau persoane ocupate, iar 40.000 şomeri BIM. Aproape trei sferturi (73,7%) erau persoane inactive. Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi a fost în trimestrul II 2011 de 23,9%, mult mai mică decât cea înregistrată pentru cele fără dizabilităţi (64,8%).

Din cele 405.000 persoane ocupate cu dizabilităţi, doar 122.000 (reprezentând 30,1%) beneficiau efectiv la locul de muncă de una sau mai multe forme de asistenţă specială menită a-i ajuta în desfăşurarea activităţii profesionale.

Potrivit INS, aproape două treimi (64,0%) dintre cele 1,28 milioane persoane cu dizabilităţi neocupate (în şomaj sau inactivitate) au declarat că ar avea nevoie, pentru a putea lucra, de una sau mai multe măsuri de asistenţă specială, şi anume: 43,4% ar avea nevoie de asistenţă personală, 28,9% ar avea nevoie de adaptări ale locului de muncă sau echipamente speciale, iar 59% ar avea nevoie de condiţii speciale la locul de muncă.