Guvernul de la Minsk „i-a cerut ambasadorului francez să plece”

Pentru că nu îl recunosc pe Lukaşenko, ambasadorii nu îi pot prezenta scrisorile de acreditare
Liderul bielorus Aleksandr Lukasenko
Liderul bielorus Aleksandr Lukasenko (VIKTOR DRACHEV / AFP / Getty Images)

Ambasadorul Franţei în Bielorusia, Nicolas de Bouillane de Lacoste, a părăsit ţara la cererea guvernului de la Minsk.

Potrivit presei, ambasadorul a fost expulzat pentru că nu şi-a prezentat niciodată scrisorile de acreditare preşedintelui Aleksandr Lukaşenko. Franţa se numără printre ţările care nu recunosc ultimele alegeri din Bielorusia, desfăşurate în august 2020, în care Lukaşenko a fost declarat învingător în ciuda numeroaselor incidente de arestare a opozanţilor săi.

"Ambasadorul Nicolas de Lacoste a părăsit Bielorusia" duminică, a declarat o purtătoare de cuvânt a ambasadei Franţei. Autorităţile franceze nu au explicat motivul invocat de Ministerul Afacerilor Externe de la Minsk pentru a cere plecarea ambasadorului.

Dar, potrivit presei bieloruse, controlate de regimul Lukaşenko, ambasadorul a fost expulzat pentru că nu şi-a prezentat niciodată scrisorile de acreditare preşedintelui Aleksandr Lukaşenko.

Într-un mesaj pe site-ul său, Ambasada Franţei în Bielorusia a indicat că diplomatul i-a prezentat, la 8 decembrie 2020, "copia figurativă a acreditărilor sale" ministrului de Externe, Vladimir Makei.

"Ministerul bielorus al Afacerilor Externe i-a cerut ambasadorului să plece înainte de 18 octombrie", a precizat purtătoarea de cuvânt.

"El şi-a luat la revedere de la personalul ambasadei şi a trimis un mesaj video poporului bielorus, care va apărea luni pe site-ul ambasadei", a mai spus aceasta, potrivit AFP.

Franţa, la fel ca alte ţări din Uniunea Europeană, nu a recunoscut rezultatele alegerilor prezidenţiale din august 2020. Fraudarea alegerilor a declanşat luni de proteste de masă în Bielorusia, soldate cu peste 30 de mii de arestări şi abuzuri ale poliţiei pe scară largă. Au fost semnalate torturi în arestul poliţiei, inclusiv unii protestatari împuşcaţi de forţele de represiune cu muniţie de război.

Uniunea Europeană şi Statele Unite au adoptat o serie de sancţiuni împotriva regimului bielorus după represiunea împotriva opozanţilor.

Ca urmare, regimul Lukaşenko a rupt recent legăturile cu Occidentul, refugiindu-se într-o alianţă militară cu Rusia lui Vladimir Putin.

În martie, regimul de la Minsk a expulzat personalul ambasadei Letoniei, inclusiv pe ambasador, deoarece autorităţile de la Riga au folosit drapelul opoziţiei bieloruse la un campionat de hochei pe gheaţă.

În august, Minskul şi-a retras acordul pentru numirea ambasadoarei americane Julie Fisher, care fusese confirmată în decembrie ca primul trimis al Statelor Unite după 2008.

Luna trecută, un tribunal bielorus a condamnat-o pe una dintre principalele personalităţi ale opoziţiei, Maria Kolesnikova, la 11 ani de închisoare. Kolesnikova este singura membră a conducerii opoziţiei care a ales să rămână în Bielorusia, restul refugiindu-se în Occident, în principal în Ţările Baltice, Polonia şi chiar Ucraina învecinată.

Svetlana Tihanovskaia, care a fost rivala lui Lukaşenko în alegeri, este în exil în Lituania vecină.

Numeroşi alţi lideri ai opoziţiei se află în închisoare pentru delicte imaginare.