Guvernul, dat în judecată de un fost deputat PSD. Cere despăgubiri pentru desfiinţarea institutului condus de Iliescu
Ludovic Orban
Secretarul general al Institutului Revoluţiei Române, Emilian Cutean, fost deputat PSD, cere despăgubiri în instanţă Guvernului Orban după decizia privind desfiinţarea controversatei instituţii prin ordonanţă de urgenţă. Dezvăluirea a fost făcută de agenţia Mediafax, care titrează că dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti în contencios administrativ şi încă nu a fost stabilit un termen de judecată.
Merită menţionat că Emilian Cutean a condus şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR), funcţie de la înălţimea căreia a încasat o condamnare definitivă la cinci ani de detenţie pentru fraudarea Guvernului cu peste 200.000 de lei.
Reamintim că Guvernul a adoptat, în decembrie 2019, o ordonanţă de urgenţă privind desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române, condus de fostul preşedinte Ion Iliescu şi de Gelu Voican Voiculescu, ambii trimişi în judecată în dosarul Revoluţiei pentru infracţiuni contra umanităţii.
Demersul vine la scurt timp după ce IRR a stârnit un scandal uriaş anunţând organizarea unui concert în 22 decembrie. Acest demers a fost catalogat de mai multe organizaţii civice drept o jignire adusă memoriei eroilor martiri ai Revoluţiei din 1989 şi urmaşilor lor.
Motivele pentru care Guvernul a desfiinţat Institutul
Guvernul Orban a arătat că activitatea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, de la înfiinţarea sa până în prezent, s-a dovedit irelevantă în raport cu sumele cheltuite de la bugetul de stat prin intermediul transferurilor realizate din bugetul Senatului României.
Mai mult, Executivul mai susţine că instituţia a reprezentat o platformă politică, iar în pofida enunţării veniturilor proprii ca sursă de finanţare, încă de la început activitatea instituţiei a fost finanţată de la bugetul de stat aproape în totalitate.
"Ţinând cont că, prin activitatea sa, Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 s-a dovedit a fi un for ermetic al cărui scop real vizează asigurarea unor poziţii publice finanţate din fonduri publice pentru interese personale, iar Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 nu a prezentat o conduită adecvată statutului de instituţie publică pe care îl deţine în relaţia cu cetăţenii,
În raport cu obiectul de activitate enunţat în cuprinsul legii de funcţionare a Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 se poate constata, în mod obiectiv, faptul că acesta nu a reprezentat în mod real un deziderat al instituţiei. În fapt, evenimentele organizate de Institut au vizat propagarea în spaţiul public a unor interpretări asupra Revoluţiei Române din 1989 menite să se contrapună cercetărilor aflate în curs, desfăşurate de organele de anchetă în „Dosarul Revoluţiei”,
Astfel, întreaga activitate a Institutului a fost marcată de controverse determinate de dorinţa conducătorilor instituţiei de a acredita o anumită viziune asupra evenimentelor din Decembrie 1989, contestată sistematic de organizaţii ale revoluţionarilor. Or, contrar raţiunii de funcţionarea a unei instituţii publice, Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 generează tensiuni sociale ori de câte ori subiectul Revoluţiei Române din 1989 revine în actualitate,
În raport cu modul de organizare şi funcţionare a Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, constatăm faptul că acesta beneficiază de un regim juridic atipic în structura instituţională a statului român, în condiţiile în care specificul acestuia este mai degrabă al unei fundaţii decât al unei instituţii publice. În acest sens, evidenţiem atribuirea, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33 din 23 mai 2019, a statutului de „instituţie publică de specialitate, autonomă”, fără a fi definită sau indicată raţiunea unei astfel de reglementări extraordinare.
Totodată, constatăm că din legea de organizare şi funcţionare a Institutului lipsesc reglementările referitoare la mandatul conducerii instituţiei şi posibilitatea/imposibilitea reînnoirii acestuia, condiţii de integritate în exercitarea mandatului, revocarea membrilor forurilor de conducere, condiţiile în care se iau decizii prin vot sau prezentarea rapoartelor de activitate Senatului României, din bugetul căruia este asigurată finanţarea Institutului", transmite Guvernul.
