Guvernul Bolojan îşi angajează răspunderea pe proiectul de Lege privind pensiile magistraţilor

UPDATE: Premierul Ilie Bolojan a anunţat marţi, în faţa Parlamentului, că Guvernul îşi angajează răspunderea pe proiectul de Lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.

Potrivit prim-ministrului, motivele pentru care guvernul a decis să-şi angajeze răspunderea pentru acest proiect ţin de trei aspecte importante: în primul rând, aspectul de inechitate socială, pe care cetăţenii ţării îl percep, al doilea este legat de faptul că vine şi pune economia pe baze sănătoase şi al treilea, dar nu în ultimul rând, răspunde unei necesităţi legate de accesarea fondurilor europene.

Proiectul are câteva elemente importante. În primul rând, creşte vârsta de pensionare a magistraţilor de la 48-50 de ani, cât este acum, la 65 de ani. Introduce o creştere a vechimii în muncă, care acum era de 25 de ani, de minim 35 de ani. Asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani - astăzi avem pensionare la 48 de ani.

De asemenea, introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net; astăzi, pensia este cât ultimul salariu. De asemenea, faţă de primul proiect, extinde perioada de tranziţie de la 10 ani la 15 ani, asta înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generaţie de magistraţi va trebui să lucreze un an în plus, în aşa fel încât, treptat-treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani.

În ceea ce priveşte primul aspect, inechitatea socială, premierul a subliniat că nicăieri nu există pensionări, în aceste sisteme, la 48-50 de ani şi nicăieri, într-o ţară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu, aşa cum s-a întâmplat în ţara noastră ani de zile.

„Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc cu autobuzele la serviciu, care ţin benzile de producţie, funcţionarii publici care îşi fac datoria corect, investitorii noştri, nu se simt respectaţi cât timp acest sistem este funcţional şi deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială şi corectează o nedreptate acumulată în aceşti ani”, a precizat Bolojan.

Al doilea efect al acestui proiect este că vine şi pune economia pe baze sănătoase, în condiţiile în care România este pe penultimul loc în Europa ca număr de cetăţeni din populaţia activă implicaţi în economie, a spus premierul.

„Între 55 şi 64 de ani, doar 53% din cetăţenii României sunt implicaţi în economie într-o formă contractuală, ceilalţi, din păcate, sau sunt plecaţi din ţară sau, prin diferite formule de pensionări anticipate sau alte drepturi, nu mai sunt implicaţi în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următori este să avem mai mulţi oameni implicaţi în economie, mai mulţi angajaţi în economia reală şi o economie mai competitivă pusă pe baze sănătoase.

Acest proiect vine să răspundă acestei realităţi şi să avem garanţia unui sistem de pensii sustenabil în anii următori, în aşa fel încât generaţiile care ar trebui să intre în acest domeniu în activitate să poată să activeze în alte zone, pentru că oamenii calificaţi, atunci când vor ajunge şi ajung la o maturitate profesională, la 48-50 de ani, îşi vor putea pune în valoare experienţa şi în următorii 15 ani”, a explicat Bolojan.

Potrivit premierului, proiectul răspunde unei necesităţi legate de accesarea fondurilor europene, iar acesta este al treilea aspect.

„Aşa cum ştiţi, corectarea acestei nedreptăţi este una din condiţiile pe care România şi le-a asumat şi este jalon în PNRR, şi odată cu demararea procedurii de angajare a răspunderii pe data de 28, credem că sunt respectate condiţiile în aşa fel încât România să încaseze banii pe care îi are reţinuţi din fondurile europene”, a declarat Ilie Bolojan.

* * *

Senatorii şi deputaţii se reunesc, marţi, într-o şedinţă solemnă, pentru a marca Ziua Naţională a României, la o zi după manifestările militare şi religioase care au avut loc în majoritatea zonelor ţării.

La închiderea şedinţei solemne va avea loc Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în cadrul căreia este programată angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x 522/2025).

Proiectul stabileşte condiţiile de pensionare a magistraţilor şi modalitatea de calcul a pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Avizul CSM este consultativ, dar necesar, având în vedere ultima decizie a CCR. Curtea a declarat anterior proiectul de lege neconstituţional, motivând că Executivul nu a aşteptat avizul CSM.

Termenul pentru depunerea amendamentelor de către parlamentari, la proiectul pensiilor magistraţilor, a fost stabilit până marţi, 2 decembrie, la ora 8:00.

Procedura asumării răspunderii este reglementată de Articolul 114 din Constituţia României, care prevede:

(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.

(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.

Guvernul Bolojan şi-a asumat până acum răspunderea pe două pachete de măsuri menite să reducă deficitul bugetar. De fiecare dată opoziţia a depus moţiuni de cenzură, însă acestea au fost respinse.

De asemenea, Guvernul intenţionează să-şi asume răspunderea pe reforma administraţiei, proiect care ar fi trebuit inclus în al doilea pachet de măsuri, însă a fost amânat luni de zile din cauza lipsei de consens în Coaliţie.