Guardian: Consiliul pentru Pace al lui Trump intenţionează să-şi acorde o imunitate extinsă
Consiliul pentru Pace, aprobat de ONU şi anunţat de Donald Trump la începutul acestui an pentru a administra Gaza, intenţionează să-şi acorde o imunitate juridică extinsă, potrivit unui proiect de rezoluţie obţinut de The Guardian.
Textul proiectului ar permite, de asemenea, organizaţiei să obţină „gratuit” proprietăţi publice în Gaza.
Rezoluţia de patru pagini, etichetată drept „sensibilă, dar neclasificată”, acordă protecţii extinse fiecărui membru al Consiliului pentru Pace şi al afiliatului său administrativ, Biroul Înaltului Reprezentant (OHR), precum şi tehnocraţilor palestinieni, forţelor militare internaţionale şi contractorilor nerezidenţi care urmează să desfăşoare activităţi în Gaza. Aceasta defineşte procedurile juridice faţă de care aceştia ar beneficia de imunitate drept „orice arestare, detenţie sau procedură judiciară în instanţele sau alte entităţi din Gaza”.
Nu este clar dacă documentul încearcă să scutească Consiliul pentru Pace şi afiliaţii săi de urmărirea penală în instanţele internaţionale, pe lângă eventualele acţiuni în justiţie din Gaza.
Preşedintele Consiliului pentru Pace, Donald Trump, ar avea dreptul să ridice imunitatea juridică a unei persoane, cu condiţia obţinerii sprijinului majorităţii din cadrul consiliului său pentru pace, se precizează în proiectul de rezoluţie din iunie 2026.
„Consiliul executiv” format din şapte membri care conduce Consiliul Păcii include pe ginerele lui Trump, Jared Kushner; pe trimisul special Steve Witkoff; pe şefa de cabinet a preşedintelui, Susie Wiles; şi pe consilierul său pentru securitate naţională, Marco Rubio. Deşi ţările s-au angajat să aloce miliarde, majoritatea nu au transferat încă fonduri pentru a sprijini activitatea acestuia în Gaza şi nu au fost încheiate contracte majore.
Casa Albă a redirecţionat întrebările către Consiliul pentru Pace.
Consiliul pentru Pace nu a răspuns la întrebări specifice privind proiectul de rezoluţie, dar un oficial a declarat într-un comunicat: „Nu există nicio rezoluţie operativă sau cadru de imunitate de tipul celui descris în întrebările dumneavoastră… Orice sugestie conform căreia acest proces ar fi conceput pentru a crea anarhie sau impunitate este greşită, înşelătoare şi interpretează problema complet pe dos.”
Oficialul a adăugat că „sugestia conform căreia preşedintele va avea un rol în stabilirea sau renunţarea la imunitate în Gaza [este] categoric falsă” şi că „Consiliul se va asigura că tot personalul, contractanţii şi entităţile participante respectă legislaţia aplicabilă şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu reguli clare, sub supraveghere şi în cadrul unor mecanisme de responsabilizare”. Oficialul nu a explicat în ce ar consta supravegherea şi responsabilizarea.
Nicolai Mladenov, un diplomat bulgar care ocupă funcţia de înalt reprezentant al Consiliului Păcii pentru Gaza, s-a întâlnit săptămâna aceasta la Cairo cu administratorii palestinieni selectaţi de Consiliul Păcii pentru a guverna Gaza. Discuţiile s-au concentrat pe perfecţionarea cadrului de lucru al grupului în teritoriu, potrivit unei persoane familiarizate cu agenda. Proiectul de rezoluţie privind imunitatea, intitulat „REZOLUŢIA NR. 2026/3”, nu a fost comunicat grupului palestinian, a precizat sursa.
„Fără supraveghere externă”
Şase avocaţi specializaţi în dreptul contractelor din SUA şi în conflictele armate internaţionale au analizat proiectul de rezoluţie pentru ziarul The Guardian.
Dacă rezoluţia va intra în vigoare, au spus aceştia, nu este clar cum vor fi traşi la răspundere oficialii Consiliului Păcii, soldaţii şi contractanţii în cazul unor schimburi de focuri sau accidente care afectează locuitorii din Gaza, sau chiar cum ar putea grupul să rezolve disputele de rutină legate de afaceri sau de utilizarea terenurilor din zonă.
Eforturile de reconstrucţie conduse de SUA în Irak şi Afganistan au fost adesea marcate de controverse legate de corupţie sau de cazuri de decese ale civililor sau abuzuri comise de contractanţii americani, inclusiv cei care lucrau pentru Blackwater şi KBR, care au fost ulterior implicaţi în litigii în instanţele americane. Orice efort de reconstrucţie în Gaza s-ar putea confrunta cu provocări similare.
„Pare a fi o încercare de a scuti consiliul şi întregul său personal de răspundere pentru potenţiale încălcări ale legii”, a declarat Emily Schaeffer Omer-Man, expertă în litigii privind dreptul internaţional umanitar în instanţele israeliene, americane şi străine.
Mai mulţi avocaţi, printre care şi Omer-Man, au subliniat riscurile specifice asociate secţiunii 7 a proiectului de rezoluţie, intitulată „Răspunderea faţă de terţi/Pretenţii”, care stabileşte un sistem prin care Consiliul pentru Pace să examineze şi să se pronunţe asupra oricăror pretenţii privind „pierderi sau daune materiale, precum şi vătămări corporale, îmbolnăviri sau decese” rezultate din activitatea sa în Gaza.
„Practic, ei spun că nu există nicio supraveghere externă, inclusiv în ceea ce priveşte dreptul internaţional aplicabil în materie de ocupaţie”, a declarat Noura Erakat, profesoară de drept internaţional la Universitatea Rutgers. „Se creează un sistem juridic de sine stătător.”
Contractanţii au insistat, de asemenea, pentru clarificări cu privire la protecţiile juridice acordate pentru eventualele lucrări din Gaza, unde Consiliul pentru Pace susţinut de Trump a solicitat oferte pentru îndepărtarea dărâmăturilor, activităţi de securitate şi un vast efort de reconstrucţie prevăzut în această zonă. Ginerele lui Trump, Jared Kushner, a descris transformarea teritoriului de coastă într-un loc cu staţiuni de lux, oraşe de înaltă tehnologie şi centre regionale de afaceri.
Legile care reglementează activitatea contractorilor internaţionali şi a forţelor militare sunt de obicei prevăzute în „acordurile privind statutul forţelor” încheiate între ţări, dar nu există un astfel de document pentru Gaza. Contractorii americani pot fi supuşi legislaţiei SUA pentru anumite infracţiuni, chiar dacă îşi desfăşoară activitatea în străinătate.
Spaţii gratuite pentru Consiliul Păcii
Secţiunea finală a proiectului de rezoluţie al Consiliului Păcii, intitulată „Sediile Consiliului Păcii, OHR şi ISF”, prevede că grupului „i se vor pune la dispoziţie, gratuit, spaţii publice şi facilităţi necesare pentru îndeplinirea misiunilor în Gaza”.
Experţii juridici au afirmat că această singură frază ar putea deschide calea către confiscarea ilegală a proprietăţilor palestiniene. Nu este clar care dintre părţi – Israel, Hamas sau Autoritatea Palestiniană – ar fi responsabilă de „punerea la dispoziţie” a facilităţilor pentru Consiliul Păcii şi în ce condiţii.
Consiliul Păcii intenţionează să construiască o bază pentru o forţă militară internaţională, precum şi centre logistice pentru a-şi susţine operaţiunile din zonă, potrivit contractorilor implicaţi în proces. Forţa internaţională are rolul de a contribui la dezarmarea Hamas, ceea ce reprezintă un pas crucial în planul de pace al lui Trump. Israelul a refuzat să pună în aplicare măsurile prevăzute de un acord de încetare a focului din noiembrie 2025 dacă Hamas continuă să deţină arme.
„Prin declararea unilaterală a dreptului de a confisca terenuri, proprietăţi şi clădiri palestiniene pentru uz propriu, fără consimţământ, despăgubiri sau reparaţii, Consiliul pentru Pace preia o pagină din manualul represiv al Israelului”, a declarat Omar Shakir, director executiv al Dawn, o organizaţie non-profit dedicată investigării impactului politicii externe a SUA în Orientul Mijlociu. „Departe de a semnala sfârşitul genocidului, al apartheidului şi al ocupaţiei, acest document sugerează consolidarea unora dintre cele mai urâte trăsături caracteristice ale acestora. Acest lucru riscă nu doar complicitatea, ci şi comiterea directă a unor abuzuri grave.”
Mai mulţi avocaţi au ridicat semne de întrebare cu privire la autoritatea legală a Consiliului pentru Pace de a prelua controlul asupra instalaţiilor şi spaţiilor publice.
Consiliul de Securitate al ONU a autorizat Consiliul Păcii să supravegheze administrarea Fâşiei Gaza până la 31 decembrie 2027. Carta ONU acordă diplomaţilor şi organizaţiilor sale protecţii juridice specifice pentru activitatea desfăşurată în numele misiunilor ONU în străinătate.
Formularea din proiectul de rezoluţie al Consiliului Păcii pare să se bazeze pe acele cadre existente, care includ protecţii împotriva arestării sau detenţiei diplomaţilor ONU în timpul îndeplinirii atribuţiilor oficiale, precum şi împotriva confiscării bunurilor ONU. Nu este clar dacă Consiliul Păcii ar putea invoca imunităţile ONU pentru propria sa protecţie.
Proiectul prevede că rezoluţia va intra în vigoare odată cu semnarea acesteia de către Mladenov. Consiliul Păcii nu a răspuns la întrebările privind eventualele părţi suplimentare care ar semna această rezoluţie de anvergură.
„Cât de valoros este acest document dacă ei sunt singurii care îl semnează?”, a spus Shakir.
