Grindeanu, o nouă mutare-surpriză: Anunţă o "Comisie de Criză" în Parlament la care invită AUR

Anunţul făcut de Sorin Grindeanu

În mod evident, în acest moment, prioritatea numărul 1 a României este situaţia economică. Punct. Nu jocurile de culise, nu funcţiile şi nici orgoliile politice. România nu trebuie să fie terenul de joacă al nimănui.

Românii s-au săturat să vadă cum partidele îşi măsoară orgoliile la TV, în timp ce legile din PNRR trenează şi afectează şi mai mult stabilitatea economică a ţării. De aceea transmit, de aici, din Parlament, un avertisment serios tuturor partidelor: să lase politica deoparte şi să arate că singura preocupare este legată de economie şi PNRR.

În acest moment, în Parlament avem depuse 4 proiecte din cele 6 restante. În continuare, Legea salarizării şi Legea integrităţii nu au fost depuse în Parlament. În ceea ce priveşte proiectele existente, poziţia PSD este foarte clară. Vă pot spune aşa:

1. Legea privind modificarea Codului administrativ este OK şi o susţinem.

2. Legea privind sistemul de recompensare a performanţei pentru angajaţii din ANAF şi Vamă este OK şi o susţinem.

3. Legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire, care a picat în iunie la Senat, aşa cum bine ştiţi, din lipsă de voturi, o susţinem în forma care conţine amendamentele depuse de PSD şi UDMR.

4. Codul urbanismului este OK şi îl susţinem, dar cu menţiunea că, pentru Bucureşti, autorizaţiile de construire trebuie să treacă la Primăria Generală, conform referendumului, dar din mandatul următor. Nu suntem de acord să susţinem acest demers acum, când în funcţia de primar general se află un om care este anchetat de DNA, tocmai pentru că ar fi luat şpagă ca să dea autorizaţii. Toate aceste legi însumează peste 3 miliarde de euro, pe care România îi poate folosi pentru a continua construcţia de autostrăzi, spitale şi şcoli.

În ceea ce priveşte Legea salarizării, am fost informat de către colegul meu, Florin Manole, că a finalizat întâlnirile cu sindicatele.

PSD lucrează în acest moment împreună cu organizaţiile sindicale la o serie de amendamente consistente, prin care să facem o lege mai echitabilă şi care să respecte şi anvelopa bugetară.

Este clar că, în forma actuală, PSD nu poate vota o lege care nu mulţumeşte pe toată lumea şi care taie din banii profesorilor, ai medicilor şi ai militarilor.

Este exclus ca PSD să susţină această variantă. Repet, exclus.

Iar în ceea ce priveşte Legea integrităţii, aşteptăm ca acest proiect să ajungă până la urmă în Parlament şi vă asigur că PSD va susţine doar o variantă care nu slăbeşte, la ordin politic, atribuţiile Agenţiei Naţionale de Integritate.

Îmi doresc ca cei din USR să înţeleagă că nu se pot folosi de urgenţă PNRR pentru a scăpa de problemele cu legea pe care le au liderii lor. Acest lucru ar fi inadmisibil şi n-ar avea votul nostru.

În plus, aş vrea să mai transmit un lucru. Este evident că, în acest moment, România este neguvernată. Instituţiile statului sunt paralizate din cauza acestei crize guvernamentale.

Spitalele de copii, aşa cum am văzut, suferă pentru că posturile din sistemul de sănătate sunt blocate. Preţurile la carburanţi cresc de la o zi la alta pentru că nu se ia nicio măsură.

Platformele critice ale statului român, cum este cea de la Agenţia Naţională de Cadastru, sunt supuse unor atacuri cibernetice în serie. Rezultatul este că piaţa imobiliară din România, în acest moment, este complet blocată, iar în lipsa unei reglementări urgente, cei care şi-au antamat locuinţa cu TVA de 9% vor fi nevoiţi să plătească 21% de la 1 august.

Având în vedere toate aceste aspecte şi multe alte lucruri urgente care ţin de administrarea curentă a ţării, lansez o invitaţie către toate grupurile parlamentare.

Propun să înfiinţăm, dacă vreţi, o comisie de criză la nivelul Parlamentului, care să elaboreze amendamentele necesare pentru deblocarea României, iar unele dintre ele le-am enumerat mai devreme.

În afară de PNRR, amendamentele propuse de această comisie de criză vor alcătui, alături de legile din pachetul PNRR, tematica principală care să fie susţinută în această sesiune extraordinară, organizată cât mai curând posibil.

Indiferent de opţiunile politice, cei aleşi în Parlament au datoria de a colabora pentru elaborarea şi adoptarea reglementărilor urgente necesare deblocării funcţionării statului şi protejării intereselor celor care i-au votat. Această comisie de criză ar putea să funcţioneze, în mod normal, dacă şi ceilalţi sunt de acord, până la instalarea unui guvern funcţional, cu puteri depline.

Să vă spun că, în acest moment, nu putem vorbi de o majoritate, ci, mai degrabă, de o minoritate de blocaj care ţine, practic, România pe loc. Mă refer, în mod evident, la Ilie Bolojan, la PNL şi la USR, care se agaţă în continuare de putere.

Eu nu mai am aşteptări de la primul-ministru demis. Am fost deja de acord cu toate variantele, aproape toate variantele pe care le-a vehiculat, inclusiv cu acel acord politic, dacă vă aduceţi aminte. Aţi mai văzut dumneavoastră pe cineva să vină să semnăm vreun acord? Cum i-aţi văzut dumneavoastră, i-am văzut şi eu. Nu.

Prin urmare, eu voi continua să lucrez la formarea unei majorităţi care să excludă, şi vreau să fiu foarte clar, voturile extremiste, dar care să ofere o soluţie de stabilitate pentru România. Vedeţi că situaţia este din ce în ce mai rea şi avem nevoie de un guvern cât mai repede.

Întrebările presei

Reporter: Dacă ne puteţi da mai multe amănunte, ce înseamnă această comisie? Un fel de guvern paralel? Din câţi membri e formată? Senat, Camera Deputaţilor? Ce specialităţi?

Sorin Grindeanu: În acest moment avem un guvern cu puteri limitate. Se întâmplă câte o şedinţă de Guvern pe săptămână, în care se aprobă steme ale localităţilor, exproprieri şi evaluări. În rest, politici publice, conform Constituţiei, nu au voie.

Ajungem în blocaje, parte dintre ele enumerate de mine mai devreme: cele legate de deblocarea posturilor în sănătate, de poate anumite măsuri de compensare a creşterii preţurilor la carburanţi, blocajul pe care îl avem la Agenţia de Cadastru. Şi nu e de vină niciun român care şi-a antamat sau vrea să-şi cumpere un apartament tocmai ca să beneficieze de un TVA redus de 9%, că în acest moment tot sistemul este blocat şi că statul român nu vine cu o soluţie.

Şi atunci am dat trei exemple şi, sigur, sunt mai multe.

Având în vedere acest lucru, eu cred că oricine e de bună-credinţă poate să lucreze la anumite reglementări, astfel încât, cel puţin pe chestiunile urgente, odată cu sesiunea extraordinară, care va avea componenta de PNRR, să facem şi anumite aprobări, să lucrăm la anumite amendamente care să deblocheze situaţia de acest tip.

Ăsta-i rostul acestei comisii de criză.

Reporter: Dar cum va funcţiona? Cine face parte din ea? Este o recreare a coaliţiei?

Sorin Grindeanu: O să discut şi eu, şi colegii mei, liderii de grup de la Cameră şi de la Senat, cu omologii de la celelalte partide din Parlament.

Reporter: Şi este o reacţie la faptul că premierul a refuzat să demisioneze, aşa cum aţi cerut?

Sorin Grindeanu: Este o reacţie la faptul că România e blocată şi trebuie să găsim soluţii. Şi România e blocată fiindcă stă un om acolo şi se ţine de fotoliul respectiv, indiferent de consecinţe. Parte dintre ele vi le-am enumerat mai devreme.

Reporter: Fostul preşedinte al PSD, Marcel Ciolacu, spunea că, în momentul în care vrei să faci o comisie parlamentară, automat vrei să îngropi un subiect. De ce ar funcţiona, totuşi, această comisie parlamentară?

Sorin Grindeanu: Nu există, în acest moment, o altă variantă de a debloca lucrurile decât aceasta.

În acest moment, la nivel guvernamental, v-am spus, uitaţi-vă pe ordinea de zi a şedinţelor din ultimele trei luni. Se aprobă steme la comune, se aprobă exproprieri şi se aprobă, eventual, nişte evaluări. În rest, de trei luni de zile, România e blocată.

Ca să găsim soluţii, la fel cum, să ştiţi că nici PNRR-ul nu este responsabilitatea Parlamentului. În primul rând, este responsabilitatea Guvernului.

Guvernul a semnat atunci, în 2021, dacă nu mă înşel, sau în 2020, acest acord cu Comisia Europeană. Nu preşedinţii Parlamentului de atunci.

Şi atunci, fiind un guvern demis, s-a pasat responsabilitatea, ca ei să rămână acolo lipiţi de funcţii, către Parlament. Parlamentul nu fuge, iar PSD-ul nu fuge de treaba asta.

V-am spus că, din şase legi, în momentul acesta, am primit patru.

V-am spus punctul de vedere al PSD-ului în ceea ce priveşte cele patru legi şi celelalte două pe care nu le-am primit încă.

Şi, de asemenea, am semnalat nişte lucruri, rapid, trei probleme care necesită să fie rezolvate.

Am văzut cazul, în urmă cu câteva zile, la spitalul de copii. Aţi văzut şi dumneavoastră în presă. Aţi văzut posturile blocate şi în ce situaţie am ajuns.

Cu ce e de vină un român care a plătit să-şi ia un apartament ca să beneficieze de faptul că TVA-ul este 9% şi nu poate să şi-l cumpere în acest moment, fiindcă a fost atacată acea structură sau acel site?

Atunci, Guvernul nu poate să facă lucrul acesta. Eu fac acest apel să facem această reglementare, această organizare la nivelul Parlamentului, încât să găsim soluţii care să suplinească, atât cât se poate, acest minus.

Reporter: Se tot vorbeşte despre faptul că am putea avea un guvern cu puteri depline în toamnă. Ce vă face să credeţi că ar putea fi învestit un guvern în toamnă şi, totuşi, Ilie Bolojan să nu rămână până anul viitor premier interimar?

Sorin Grindeanu: Dacă e să privesc din perspectiva celor de la USR şi a lui Ilie Bolojan, nu-i interesează cum arată România până în 2028, atâta timp cât sunt în funcţii.

Îi interesează să rămână acolo. Pe Fritz îl interesează să rămână în continuare USR-ul la guvernare, ca să aibă prefect de Timiş, ca nu cumva să-l suspende din funcţia de primar. Simplu. Ca nu cumva, după aceea, dacă nu mai este primar al Timişoarei, să-şi piardă funcţia de preşedinte al USR.

Reporter: Deci consideraţi că blochează voit aceste negocieri ca să rămână?

Sorin Grindeanu: Evident că da.

Reporter: În ultimele trei conferinţe, preşedintele României a fost întrebat de fiecare dată care este soluţia politică pentru a ieşi din această criză, iar răspunsul a fost de fiecare dată acelaşi: „Întrebaţi liderii politici.” Aşa că vă întreb acum: care este soluţia politică pe care o are PSD pentru a ieşi din această criză?

Sorin Grindeanu: Noi am prezentat această soluţie şi ultima dată când am fost la consultări, la Cotroceni. Noi am spus că un guvern minoritar PSD mi se pare cea mai bună soluţie, cu susţinere din partea celorlalte forţe pro-occidentale, cu care ceilalţi au fost de acord, după care s-au răzgândit, parte dintre ei.

De asemenea, nu m-am opus la consultările, să spunem, în format restrâns de săptămâna trecută, când minorităţile sau UDMR-ul au venit cu alte propuneri.

PSD a fost de acord. Tot PNL şi USR au spus nu. Asta nu înseamnă că, în aceste zile, fiind aici, nu încerc şi nu încercăm să găsim o soluţie care să deblocheze situaţia.

Doar că, în acest moment, nu există majoritate, sau PSD nu are 233 de voturi. Deci nu există nicio soluţie până la capăt.

Reporter: Astăzi, când vorbim?

Sorin Grindeanu: Eu n-am spus până la capăt. Eu am spus că, astăzi, nu avem această majoritate de 233 de voturi.

Reporter: Aţi vorbit despre un guvern minoritar susţinut sau din care să facă parte UDMR. Care este discuţia pe care aţi avut-o până în momentul acesta?

Sorin Grindeanu: Eu cred că variantele au fost publice. S-a vorbit despre un guvern minoritar PSD şi despre un guvern minoritar PNL-USR-UDMR.

După care, tot la consultări, ştiţi foarte bine că Partidul Social Democrat a spus un lucru cât se poate de rezonabil: că noi nu vom vota un guvern din care nu facem parte.

Ceilalţi au spus că da, vor vota. În speţă, PNL-ul. Şi au spus public, prin vocea preşedintelui Ilie Bolojan.

Asta nu înseamnă că UDMR-ul nu ar putea să susţină un guvern minoritar PSD.

Dar nu mă puneţi pe mine să speculez despre ceea ce va face UDMR-ul. Va trebui să-i întrebaţi pe ei.

Reporter: De unde aveţi această certitudine că ar putea să susţină?

Sorin Grindeanu: Am avut discuţii. Dar n-am spus că e o certitudine. Am spus eu că e o certitudine?

Eu am spus că domnul Hunor a venit la Cotroceni, săptămâna trecută, cu o propunere, de fapt cu mai multe. Pe unele dintre ele le-a explicat public. A venit cu acea propunere de armistiţiu, cu care noi am fost de acord. Nu au fost de acord PNL şi USR.

Reporter: Şi o ultimă întrebare. Spuneaţi că PNRR-ul este atributul Guvernului, direct.

Sorin Grindeanu: Pentru că a fost negociat de Guvern.

Reporter: Legea salarizării trebuia să fie îndeplinită din 2024, când PSD avea şi premier, şi ministru al Muncii. De ce nu s-a întâmplat acest lucru?

Sorin Grindeanu: Pentru că trebuia din 2023. Vă rog să verificaţi. Când domnul Ciucă, dacă vă aduceţi aminte, era prim-ministru.

Ascultaţi-mă. Mi-aţi pus o întrebare, vă rog să mă ascultaţi până la capăt.

Când toată lumea a fost de acord să mutăm Legea salarizării de pe cererea de plată numărul 3 pe cererea de plată numărul 6, ultima, domnul Manole, când a plecat, a lăsat o lege.

Pot să vă spun ceva? În mai, ca să vedeţi cât de serios şi riguros se lucrează, domnul Pîslaru a prezentat o formă a Legii salarizării care, de exemplu, din punctul de vedere al sistemului sanitar, era mult mai bună decât ceea ce este acum.

Deci domnul Pîslaru, într-o lună de zile, a modificat toate propunerile. Asta nu este un lucru interzis. Doar vă spun că, în acest moment, oricât se încearcă să fie aruncată responsabilitatea către Parlament, acesta îşi asumă responsabilitatea şi este la lucru.

Reporter: Domnule Grindeanu, întrebarea era alta.

Sorin Grindeanu: În al doilea rând, nu pot să discut despre o lege pe care nu au trimis-o încă. Vreţi să facem încă un test, să mergem să vedem dacă este depusă?

Reporter: Întrebarea era de ce, în momentul în care PNL şi PSD erau împreună la guvernare, au decis să amâne o reformă atât de complicată pentru finalul PNRR-ului, riscând astfel să piardă banii?

Sorin Grindeanu: Tocmai fiindcă era o lege foarte complicată. Aţi dat singur răspunsul.

Reporter: Şi tocmai de aceea aţi lăsat-o pentru un moment în care nu poate fi îndeplinită, spre finalul PNRR-ului?

Sorin Grindeanu: Dar de ce să nu fie îndeplinită, când ar fi trebuit, de exemplu, să fie trimisă, cel puţin, la Parlament? Nu eu trebuie să o fac.

PSD este în opoziţie. PSD nu trebuie să facă altceva decât să vină, să îmbunătăţească proiectul, să facă amendamente.

Nu suntem împotrivă. V-am spus despre celelalte legi. Dar nu vreau să iau din atribuţiile coaliţiei de guvernare.

Reporter: Nu fugiţi de răspundere?

Sorin Grindeanu: Nu fugim de răspundere, dacă asta aţi încercat să spuneţi.

Reporter: Nu. Vă întreb dacă PSD-ul din trecut are vreo responsabilitate în privinţa acestei reforme.

Sorin Grindeanu: Vrem să avem, în urma discuţiilor cu sindicatele, acele amendamente. Dacă vor fi preluate în Legea salarizării, o vom vota. Dacă nu vor fi preluate, nu o vom vota.

Reporter: PSD-ul din trecut are vreo responsabilitate dacă această reformă este ratată?

Sorin Grindeanu: În acest moment, legea nu este trimisă la Parlament. Ca să facem ceva.

Reporter: PSD-ul din trecut are vreo responsabilitate dacă această reformă este ratată?

Sorin Grindeanu: Multe responsabilităţi are PSD-ul din trecut. Foarte multe. Şi bune, şi rele.

Doar că, în ultimii şapte ani, aşa cum bine ştiţi, cel puţin din 2019 până acum, cinci ani prim-ministru a fost de la PNL. În guvernare şi cu PSD o parte din această perioadă, da, numai că cinci ani a fost prim-ministru PNL şi doi ani PSD.

Eu înţeleg că PSD trebuie să fie de vină pentru toate, doar că această chestiune nu este doar în ograda PSD.

Nu ne dăm înapoi de la responsabilitate. Dar, în acest moment, nu-mi cereţi să muncesc pentru domnul Pîslaru.

Colegii mei s-au întâlnit în ultimele zile cu toate sindicatele. Cred că v-a spus şi Florin Manole. Am luat amendamente de la toate sindicatele, pe care le vom susţine.

Dar, ca să facem acest lucru, trebuie să avem o lege. Nu o avem.

Ce să le fac? Mai facem un test? Mergem să vedem dacă s-a depus această lege?

Sunt certat pentru ceva ce nu este depus?

Cum să susţin o lege, de exemplu, pe sistemul sanitar, când cred că ieri Florin a avut întâlnire cu cei de la Sanitas, iar astăzi este grevă, aşa cum bine ştiţi?

Pe noua Lege a salarizării, de exemplu, o asistentă clinică, pe toate componentele salariale, pierde aproximativ 1.000 de lei.

Nu o să susţin o lege de tipul acesta, în care un medic primar de la Serviciul de Ambulanţă pierde aproape 6.000 de lei.

Sau în care o asistentă, tot de la Ambulanţă, de la ATI sau UPU, pierde aproximativ 600 de lei.

Nu o să susţin o lege într-o formă precum cea de acum.

De aceea, rolul întâlnirilor echipei noastre cu sindicatele a fost să strângă amendamente, astfel încât, atunci când se vor îndura, într-un final, reprezentanţii puterii să trimită această lege, de care suntem certaţi, să avem pregătite acele amendamente.

La fel cum avem şi pentru celelalte legi despre care v-am vorbit. Dacă amendamentele sunt aprobate, vom vota legile. Dacă nu, nu.

Reporter: La finalul săptămânii trecute, preşedintele Nicuşor Dan spunea, citez: „Dacă nu există o disponibilitate suplimentară, nu se întâmplă nimic în septembrie, în plus faţă de iulie.”

Dacă, în ipoteza în care Ilie Bolojan va fi premier în continuare şi, în aprilie 2027, în acel moment când trebuia, conform vechiului protocol al coaliţiei de guvernare, să aibă loc acea rocadă, cum veţi explica partidului că Ilie Bolojan se află în continuare la Palatul Victoria şi că n-aţi reuşit să schimbaţi un guvern pe care dumneavoastră l-aţi criticat?

Sorin Grindeanu: Asta-i treaba mea, nu plângeţi de grija PSD-iştilor. Apreciez că sunteţi preocupaţi de grija colegilor mei, dar nu vă faceţi o problemă, ne organizăm bine în interior.

Reporter: Care este planul PSD în viitor, în septembrie şi dincolo de septembrie, dacă în continuare Ilie Bolojan rămâne la Palatul Victoria?

Sorin Grindeanu: Eu înţeleg dorinţa de a rămâne. Înţeleg dorinţa lui Fritz de a rămâne şi v-am spus de ce. Înţeleg dorinţa celorlalţi de a rămâne, dar i-aş ruga să se uite şi la România, dincolo de dorinţele lor.

De aici şi propunerea pe care am făcut-o mai devreme, cea legată de acest comitet de criză.

Ce le spune Ilie Bolojan celor care, în acest moment, s-au văzut în situaţia ca ai lor copii să nu fie internaţi într-un spital din lipsă de personal? Că este o bătălie despre cine stă mai mult în funcţie?

Ce le spune Ilie Bolojan celor care, v-am spus, şi-au cumpărat apartamente la un anumit preţ şi acum, din cauza statului, nu din altceva, au cu totul alt preţ?

Ce le spune Ilie Bolojan celor care văd în fiecare zi cum preţul la combustibil creşte şi nu avem o schemă prin care să compensăm?

Că războiul, aşa cum l-am văzut la televizor, era o justificare acum vreo două-trei săptămâni, că nu era nevoie să voteze amendamentul depus de Bogdan Ivan, fiindcă războiul cu Iranul s-a încheiat? Am văzut cum s-a încheiat.

Reporter: Spuneaţi că excludeţi formarea unei majorităţi cu parlamentari extremişti. Este o chestiune de moment sau puteţi da asigurări colegilor din PSD, cât şi preşedintelui Nicuşor Dan, că până în 2028 nu veţi face o alianţă cu AUR?

Sorin Grindeanu: Dacă aş fi făcut altceva, eu cred că eram într-o altă situaţie acum.

Am văzut încercările de săptămâna trecută de a se răstălmăci vorbele pe care le-am spus.

Eu am spus aşa: că respect votanţii tuturor partidelor, inclusiv pe cei ai AUR. Asta am spus la acel interviu.

Îmi doresc ca o parte dintre ei să înţeleagă că este nevoie de soluţii la problemele de zi cu zi şi nu de populism. Ceea ce primesc în acest moment, într-un procent covârşitor, este populism.

Mai departe însă am spus că, în acest moment, îmi este greu să-mi imaginez o colaborare guvernamentală cu AUR, din cauza credibilităţii unora dintre liderii AUR. Asta am spus.

Nu pot să am încredere în aceşti lideri care, odată, votează pentru – şi bine au făcut că Bolojan a plecat acasă –, iar altădată ies din sală sau decid să iasă din sală ca să-l ţină, practic, pe Bolojan pe perfuzii.

În plus, liderii AUR au în continuare – şi am spus şi asta – probleme în a-şi clarifica, din punctul meu de vedere, anumite poziţii care sunt în contradicţie cu normele şi valorile europene.

Atât timp cât aceste lucruri nu se schimbă, nu va exista o colaborare. Şi asta am spus săptămâna trecută. N-am spus altceva.

Reporter: Deci, în condiţiile în care George Simion n-ar mai fi preşedinte la AUR, aţi putea...

Sorin Grindeanu: Eu n-am personalizat treaba asta. Am vorbit impersonal.

Reporter: Şi încă o întrebare, vă rog. Legat de contractele SAFE, Guvernul îşi doreşte să treacă, cu ajutorul Parlamentului, acele avansuri pe care să le acorde companiilor. Se poate întâmpla asta? Se poate face prin Parlament sau este nevoie de o ordonanţă de urgenţă?

Sorin Grindeanu: Eu am vorbit în aceste zile cu mulţi constituţionalişti, cu oameni care mi-au trimis inclusiv puncte de vedere asumate, în scris, şi care îmi spun că nu este atributul Parlamentului să facă treaba asta şi că nu este constituţional. Este treaba Guvernului.

Din păcate, suntem în situaţia în care Guvernul nu poate să adopte o ordonanţă sau o reglementare prin care să dea aceste avansuri, dar nici Parlamentul nu poate să încalce legea. Cine vrea să o încalce, este treaba lor. Fără noi, fără PSD.

Reporter: Nici dacă vă cere preşedintele la discuţiile pe care le veţi avea ulterior?

Sorin Grindeanu: O să-mi ceară preşedintele să încalc legea? Dacă vrea să facă acest lucru, răspunsul este acelaşi pe care vi l-am dat dumneavoastră. Nu o să o fac.

Reporter: Aş vrea să revenim, dacă se poate, la Legea salarizării. În Guvernul Ciucă, care a amânat acest jalon, dumneavoastră eraţi viceprim-ministru.

Ne puteţi explica, vă rugăm, ce a stat la baza deciziei de a amâna? Nu aţi răspuns clar.

Sorin Grindeanu: Ba da, am spus.

Reporter: Care au fost explicaţiile?

Sorin Grindeanu: Tocmai fiindcă este o lege extrem de stufoasă, de complexă, cu multe implicaţii, s-a luat această decizie. A fost renegociată de Guvernul Ciucă şi s-a amânat acest jalon pentru cererea de plată numărul 6.

Reporter: Dar două guverne formate din cele mai mari două partide din România nu ar fi putut să facă această Lege a salarizării, astfel încât să nu fie rezolvată în ultimele şase săptămâni din PNRR?

Sorin Grindeanu: Bun, acum eu înţeleg că trebuie să fie responsabilitatea celor din trecut. Numai că vă mai spun ceva. Guvernul acesta, de trei luni, putea să trimită legea.

Eu i-am scris domnului Pîslaru la începutul lunii mai, dacă nu mă înşel, cred că pe 5 mai, să trimită toate legile care ţin de PNRR, având, la începutul lunii mai, un guvern demis.

Vă pun la dispoziţie, dacă vreţi, verificaţi. Este o scrisoare deschisă pe care i-am trimis-o domnului Pîslaru la începutul lunii mai. Suntem la sfârşitul lunii iulie.

Înţeleg că trebuie să devină de vină tot Ciolacu, tot Ciucă sau cine o fi din trecut. Doar că, astăzi, când vorbim, nu avem o lege.

De asemenea, domnul Pîslaru, cred că tot la începutul lunii mai, în Guvern, a aprobat o notă prin care îşi dădea singur termene pentru Legea salarizării.

O aveţi? Dacă nu o aveţi, v-o pun la dispoziţie. Când va fi trimisă? Când se va termina dezbaterea în Parlament? Când va fi votată? Când va ajunge să fie promulgată? Domnul Pîslaru a făcut lucrul acesta în Guvern. Deocamdată suntem în 20 iulie, de Sfântul Ilie, şi nu avem legea în Parlament. Fără nicio legătură cu Ilie.

Reporter: Consideraţi că, în acel moment, a fost un calcul mai degrabă electoral pe care l-a făcut Nicolae Ciucă?

Sorin Grindeanu: Nu cred.

Reporter: Dumneavoastră aţi spus de mai multe ori că PSD este în opoziţie şi aş vrea să vă întreb cum se poate ca un partid din opoziţie să aibă şi preşedinţia Camerei Deputaţilor?

Sorin Grindeanu: Prin votul românilor. Noi am câştigat alegerile, aşa cum bine ştiţi. În ultimii şapte ani, din cei şapte ani, cinci ani PNL a avut prim-ministru şi nu a câştigat niciodată alegerile. Chiar şi acum sunt pe locul trei. Românii au votat: pe locul întâi PSD, pe locul doi AUR, pe locul trei PNL. Şi sunt revoltaţi că ei sunt pe locul trei, că nu sunt campioni mondiali.

Ca să vorbim din fotbal, că numai ce s-a terminat Campionatul Mondial. Nu vă supăraţi pe mine, dar nişte domni, care sunt şi demişi, cu număr record, se ţin în continuare de scaune, chiar dacă situaţia României este cea pe care o ştiţi. Şi faptul că eu vin astăzi cu nişte propuneri, exact în plus faţă de PNRR, ca să ajutăm, văd că tot noi suntem de vină.

Reporter: Referitor la Legea salarizării, am văzut că sindicatele spuneau că ar dori ca anvelopa să ajungă la 20 de miliarde de lei. Spunea domnul Pîslaru că nu se poate. Din discuţiile pe care le-aţi avut cu sindicatele, Partidul Social Democrat consideră că ar putea să ajungă la 20 de miliarde? Avem de unde lua aceşti bani? Şi, totodată, dacă partidul este de acord cu valoarea de referinţă de 4.100 de lei?

Sorin Grindeanu: Florin Manole, împreună cu Ciprian Văcaru şi cu preşedinţii celor două comisii de muncă, în această perioadă, după ultima întâlnire, încearcă să sistematizeze şi să strângă toate aceste propuneri, astfel încât, în momentul în care, într-un final, se vor hotărî să ne trimită legea la Parlament, într-o formă asumată, să avem aceste propuneri care să se înscrie, şi am spus mai devreme, în ceea ce ne putem permite ca efort bugetar.

Dar, deocamdată, nu am o lege. Deocamdată, ceea ce face PSD este să organizeze întâlniri cu partenerii sociali, cu sindicatele şi patronatele, să strângă propuneri.

Asta am făcut inclusiv în weekend, sau asta a făcut Florin Manole împreună cu toată echipa. Acum lucrează la sistematizarea acestor amendamente, astfel încât, atunci când se vor îndura de noi şi ne vor trimite această lege, noi, PSD, să avem un punct de vedere foarte clar. Până atunci nu ştiu ce va cuprinde legea, într-un final. Adică este prematur să vă spun.

Reporter: Dar aţi lucrat şi la buget şi de aceea voiam să ştiu dacă aveţi idee dacă se poate majora această anvelopă.

Sorin Grindeanu: Păi ştiţi ce s-a spus la buget? Că maximum ce putem avea pentru aplicarea Legii salarizării sunt 8 miliarde de lei. Şi ştiţi şi dumneavoastră. Dintr-odată s-au mai găsit încă 4 miliarde. Vă rog să vă aduceţi aminte. La aprobarea bugetului, ceea ce ni s-a spus a fost că maximum suma pe care o putem avea atunci când vom avea o nouă Lege a salarizării este de 8 miliarde de lei. Dintr-odată avem 12. Hai să vedem. Când vom ajunge acolo, fiţi siguri că vom comunica.

Reporter: Conform unui sondaj recent, oamenii găsesc vinovaţi pentru această criză politică partidele tradiţionale. În aceeaşi măsură, mai mult sau mai puţin, diferite procente: PNL, PSD, USR, iar AUR doar 2%. În momentul în care s-a format această coaliţie, partidele s-au declarat partide pro-europene care să ducă această luptă şi să formeze un cordon sanitar. A eşuat această coaliţie declarată pro-europeană în obiectivul de a menţine cordonul sanitar şi de a nu lăsa forţele extremiste în Parlament?

Sorin Grindeanu: A eşuat această coaliţie pro-europeană în obiectivul de a guverna bine pentru România. Şi atunci, implicit, evident că un partid care s-a aflat în opoziţie, AUR, creşte în opţiunile electoratului. Da, Ilie Bolojan a eşuat ca prim-ministru, iar coaliţia în sine, fosta coaliţie, care cuprinde şi Partidul Social Democrat, a eşuat. De aceea, noi, în primăvara acestui an, am hotărât să schimbăm direcţia, pentru că am fi mers pe acelaşi drum prost.

Şi am făcut această schimbare de direcţie tocmai fiindcă se guverna prost şi s-a eşuat cu un prim-ministru care nu înţelege nimic despre economie şi cu o coaliţie care nu funcţiona. Şi atunci am luat această decizie. Altfel, lucrurile mergeau în aceeaşi direcţie şi, evident, întăresc ceea ce spuneţi. AUR ar fi crescut foarte mult.

Şi trebuie să găsim o soluţie, scuzaţi-mă, rapid, astfel încât să avem un guvern stabil şi care să guverneze bine, nu ca fostul guvern, astfel încât, în acel moment, fiţi siguri că lumea nu se va mai uita spre populism, spre extremism şi spre partide de acest tip.

Reporter: Procentele AUR care se adaugă în urma acestei crize credeţi că, în mare parte, vin de la Partidul Social Democrat?

Sorin Grindeanu: Nu, procentele vin de la guvernarea proastă a lui Ilie Bolojan. Pentru că procentele... Vă rog să luaţi procentele AUR din mai anul trecut. Erau undeva la 18-20%. Cu cât a guvernat mai mult Ilie Bolojan, cu atât AUR a trecut mai mult de 35%.

Reporter: Şi Partidul Social Democrat s-a aflat la guvernare, ca parte a coaliţiei.

Sorin Grindeanu: Doar că e un singur prim-ministru care e demis, ce să vezi, prin vot record în Parlament.

Reporter: Domnule preşedinte, pare că ne învârtim cumva în jurul cozii. Aveţi această comisie de criză în Parlament...

Sorin Grindeanu: Nu, e o propunere doar.

Reporter: E o propunere la care probabil vor trebui să fie parte şi reprezentanţii USR, PNL, UDMR. În condiţiile în care nu aveţi un acord parlamentar...

Sorin Grindeanu: Eu o lansez pentru toată lumea.

Reporter: ...cu toată lumea, inclusiv cu AUR?

Sorin Grindeanu: Pentru toate forţele politice din Parlament lansez această propunere, pentru că avem situaţii de criză, pentru că sunt situaţii care nu pot fi rezolvate de Guvern, fiind un guvern demis care se agaţă în continuare de funcţii din motive personale şi care preferă să aibă această atitudine în locul rezolvării unor probleme.

Şi atunci am venit cu o soluţie, că nu sunt românii de vină că, de exemplu, posturile din sănătate sunt blocate în continuare. Nu sunt românii de vină că nu există, să spunem, un răspuns din partea Guvernului la efectele atacului cibernetic de la Agenţia de Cadastru. Nu sunt românii de vină că nu există niciun fel de ajutor pentru litrul de motorină şi benzină, iar preţurile au început să crească şi Guvernul nu vine cu nimic.

Reporter: Atunci vă întreb: parlamentarii extremişti sunt bineveniţi în această comisie de criză?

Sorin Grindeanu: Am spus că voi înainta această propunere către toate grupurile parlamentare. Sunt membri ai Parlamentului.

Reporter: Şi atunci vă mai întreb: parlamentarii extremişti au fost buni în a da jos un guvern, dar nu mai sunt buni pentru că nu au fost de acord cu o altă formulă de guvernare?

Sorin Grindeanu: Nu, dar nu aşa se pune... Vă rog să mă ajutaţi să înţeleg cine sunt aceşti parlamentari extremişti şi când apelează la ei partidele parlamentare pro-occidentale.

Eu lansez invitaţii pentru toată lumea pentru a face parte din acest comitet de criză. Eu nu critic românii care au votat anumite partide să intre în Parlament. Dar pot să decid, pentru PSD exclusiv, cu cine pot să fac alianţe sau nu. Şi tocmai v-am explicat acest lucru.

Dar atâta timp cât în Parlamentul României, prin voinţa românilor, prin vot, au intrat partide de acest tip, eu n-am de ce şi n-am niciun motiv să critic. E voinţa românilor. Dar pot să decid pentru PSD cu cine fac alianţe sau nu. Simplu.

Reporter: De acord. Atunci vă întreb altfel. Dumneavoastră nu sunteţi de acord cu caracterul unor parlamentari extremişti care îşi schimbă punctul de vedere odată ce intră şi ies dintr-o sală de plen?

Sorin Grindeanu: Nu mă puneţi să fac caracterizări personale. Dar pot să spun şi repet, că şi-am spus şi mai devreme, că am o problemă cu anumiţi lideri AUR care au o problemă de credibilitate din perspectiva mea şi care, cum să spun, odată votează ca Bolojan să plece acasă, dar totodată, prin acţiunile pe care le fac, îl ţin pe Bolojan, aşa cum am spus, pe perfuzii. Dar e treaba lor, nu e treaba mea.

Reporter: Bun. Aţi amintit credibilitatea. Dacă ne uităm în sondaje, toată clasa politică suferă la capitolul credibilitate. Deci putem spune atunci, în virtutea a ceea ce aţi declarat dumneavoastră, că întreaga clasă politică este extremistă? Pentru că încerc să aflu de la dumneavoastră ce înseamnă un parlamentar extremist în Parlamentul României. Cum îl definim? Cum îl identificăm?

Sorin Grindeanu: Am spus că întreaga clasă politică este extremistă? De unde şi până unde acest lucru? Aţi spus responsabilitatea. Aţi spus credibilitatea. Unii dintre ei nu au credibilitate.

PSD-ul are voie să decidă pentru el cu cine face coaliţie? Cu siguranţă.

Reporter: Ajutaţi-mă să înţeleg ce înseamnă pentru PSD un parlamentar extremist.

Sorin Grindeanu: V-am spus. Unul care, în acest moment, intră în coliziune cu principiile şi valorile europene şi euroatlantice, din perspectiva mea.

Reporter: Un parlamentar care critică sancţiunile contra Rusiei este un parlamentar extremist?

Sorin Grindeanu: Bun.

Reporter: Un parlamentar care face parte dintr-o formaţiune politică, iar acea formaţiune, în ansamblul ei, spune ceea ce aţi declarat dumneavoastră. Deci nu se poate să credem ceva şi să fim altceva purtând aceeaşi pălărie. De exemplu, AUR.

Sorin Grindeanu: Nu înţeleg întrebarea. Eu v-am spus că, în acest moment, din perspectiva PSD, nu putem să facem o alianţă guvernamentală cu AUR. Cel puţin din două motive: pe de o parte, credibilitatea unor lideri, iar pe de altă parte, anumite acţiuni care intră în coliziune cu ceea ce credem noi despre valorile europene şi euroatlantice. Punct. Dar e treaba PSD-ului asta. Să facă cei de la PNL sau USR...

Reporter: Bun. Atunci, ca să mă lămuresc eu, pentru PSD merge o alianţă parlamentară cu cei de la AUR într-o astfel de comisie de criză, dar nu merge o alianţă guvernamentală?

Sorin Grindeanu: Dar n-am cerut să fie alianţă în comisie.

Reporter: Sprijin.

Sorin Grindeanu: Eu n-am cerut nici asta. Eu am cerut să se formeze o comisie care să vină în ajutorul românilor. Eu nu le-am spus celor de la AUR să... Am lansat o invitaţie. N-am spus să voteze sau nu într-o formă sau alta. Pur şi simplu, din încercarea sau din dorinţa de a rezolva aceste probleme, am propus formarea acestei comisii, dar nu le-am spus nimănui cum să voteze. Deci asta nu înseamnă vreo alianţă.

Reporter: Mai am eu o mică întrebare.

Domnule preşedinte, revenind la motivele amânării Legii salarizării unitare, aţi spus că a fost un cumul de astfel de motive. Putem să clarificăm aceste cauze care au dus la această amânare timp de doi ani de zile? Mai bine de doi ani, dacă nu.

Ca să clarificăm: a contat printre aceste motive faptul că 2024 a fost un an electoral şi niciun partid din fosta guvernare nu şi-a permis să deconteze efectele unei astfel de legi?

Sorin Grindeanu: Nu ştiu. Cert e că a fost un consens în cadrul fostei coaliţii, care cuprindea PNL, UDMR, PSD şi minorităţile, deci patru din cinci, ca această lege, care nu e una simplă, dovadă ceea ce se întâmplă acum, să treacă pe cererea de plată numărul 6.

Orice partid politic, şi nu am să fiu ipocrit să vă spun altceva, evident că se gândeşte, în momentul în care este într-un an electoral, nu doar la asta. Se gândeşte la acţiunile politice pe care să le facă, care să-i dăuneze cât mai puţin, şi la altele care să-i aducă încrederea cetăţenilor.

Dar, de principiu, toată lumea a fost de acord atunci.

Reporter: Şi atunci este corect să spunem că partidele din fosta guvernare au preferat, toate aceste formaţiuni, să-şi păstreze sau să-şi crească şansele de a obţine votul în 2024, nevenind cu această lege?

Sorin Grindeanu: Să ştiţi că, dacă vorbim foarte mult despre trecut, nu avem timp de viitor. Nu avem foarte mult timp să ne ocupăm de ceea ce e acum.

Eu nu cred că a fost neapărat o acţiune reuşită şi, dacă asta au gândit partidele sau cei din fosta coaliţie, dovadă că nici candidatul PSD, nici candidatul PNL n-au intrat în turul doi în 2024.

Dar asta nu înseamnă că acum, din mai, de când s-a angajat în Guvern, nu faţă de mine, ci faţă de instituţia al cărei membru este, domnul Păslaru nu trebuia să-şi facă treaba.

În mai, în Guvern, a aprobat o notă, dacă nu o aveţi v-o trimit, prin care îşi propunea singur un calendar. Singur făcea acest lucru. Nici astăzi, după trei luni, n-avem legea trimisă în Parlament.

Reporter: Iertaţi-mă, dar ceea ce spuneţi dumneavoastră este că acum ar trebui, în termen de două-trei luni, un guvern interimar, care nu are susţinere în Parlament, să facă treaba pe care o fostă guvernare, ce avea cam peste 60% din voturi, putea să o facă timp de doi ani.

Citez din Marcel Ciolacu, domnule Grindeanu. În data de 26 ianuarie 2024 a fost întrebat de colegii noştri din Maramureş de ce nu a venit cu Legea salarizării, iar domnia sa a spus aşa, citez: „Dacă aş fi un om politic inconştient, aş face o lege a salarizării în perioada alegerilor. Daţi-mi voie să nu fiu.”

Nu vi se pare că, de fapt, toate partidele au sacrificat aproape 800 de milioane de euro din considerente electorale?

Sorin Grindeanu: Mie mi se pare că, în acest moment, se caută o împărţire a acestei vine, care poate să fie o acţiune argumentată, dar totodată permiteţi-mi să continui să spun că atunci să nu mai trimită deloc. Dacă tot am amânat-o, de ce ne mai chinuim? De ce mai stăm? De ce mai merge în Guvern?

Reporter: Domnule, aţi răspuns la întrebare.

Sorin Grindeanu: Nu, nu. Dar spuneţi-mi: nu e de datoria tuturor să facă tot ce pot până la final?

Întocmai. Aţi avut peste 60% din voturi în Parlament, un guvern cu puteri depline. Acum se vine şi se cere unui guvern interimar, care nu are susţinere, să facă treaba pe care, timp de doi ani şi ceva, un fost guvern a amânat-o.

Şi atunci ar trebui să nu o trimită deloc? Nu. Ideea este că, în acest moment...

Reporter: Eu încerc să înţeleg motivele amânării.

Sorin Grindeanu: Eu încerc să înţeleg acest lucru. E pe cererea de plată numărul 6. A fost amânată. Eu am întrebat care au fost cu adevărat motivele amânării de pe cererea 3 pe cererea 6.

Cred că v-am răspuns la întrebări. Cred că am dat cel puţin două argumente: cel legat de complexitatea legii şi al doilea putea să fie şi un argument electoral.

Dar asta nu înseamnă că astăzi, ieri, săptămâna trecută sau în mai, când s-au angajat, nu trebuia să ne trimită legea la Parlament. Bună, rea, trebuia să avem legea. Astăzi, când vorbim, nu avem o lege trimisă la Parlament.

Reporter: Dar s-a simplificat situaţia faţă de acum doi ani până în prezent? Atunci era complicată. Acum situaţia este mai puţin complicată?

Sorin Grindeanu: Bun, ok, am înţeles. Ca şi concluzie de la dumneavoastră, să nu mă aştept să mai trimită legea. E şi asta o treabă.

Reporter: Nu am spus eu asta.

Sorin Grindeanu: Păi nu, dar dacă e mai complicată, haideţi să nu mai trimitem atunci deloc, să nu mai facem nimic. E şi mai simplu la sesiunea parlamentară extraordinară. Dar atunci să nu mai fie certat PSD-ul că nu vrea să îmbunătăţească această lege.

Reporter: Dar aveţi vreo explicaţie pentru Agenţia de Integritate? Aveţi?

Sorin Grindeanu: Nu trebuie să am eu. Trebuie să-i întrebaţi pe cei responsabili.

Reporter: Nu, dar tot vreo 700 de milioane sunt şi acolo.

Sorin Grindeanu: Şi acolo pot să vă spun că, în momentul în care a plecat de la minister, Marinescu a lăsat legea făcută. Şi ordonanţa. Pe care unii încearcă să o modifice acum.

Să trimită legea lăsată de Marinescu. Simplu. În momentul când a plecat din funcţie a lăsat o lege. Să o trimită pe aceea. Nu trebuie altceva. Şi aia înseamnă vreo 700 de milioane.

Reporter: Dar s-o trimită mult înainte să-şi dea demisia?

Sorin Grindeanu: A pus-o în transparenţă, dacă-mi aduc bine aminte.

Reporter: Păi şi Legea salarizării a pus-o în transparenţă.

Sorin Grindeanu: Acum? Bravo. Mulţumesc.