Germania recunoaşte că este puţin probabil să îl aresteze pe Netanyahu pe baza mandatului CPI

În urma deciziei de joi a Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite mandate oficiale de arestare pe numele premierului Benjamin Netanyahu şi al fostului ministru al apărării Yoav Gallant pentru presupuse crime de război în Gaza, reacţia în Europa a fost mixtă.

În timp ce toate cele 27 de state membre ale UE fac parte din CPI, Ungaria a fost cea mai vocală în respingerea mandatelor şi a hotărârii Curţii de la Haga, în timp ce Germania a declarat că „examinează” modul în care să răspundă, semnalând în acelaşi timp că este puţin probabil să o pună în aplicare dacă premierul Netanyahu vizitează ţara.

„Acum, desigur, examinăm exact ce înseamnă acest lucru pentru punerea în aplicare în Germania”, a declarat ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, vineri.

Dacă autorităţile germane vor acţiona pentru arestarea lui Netanyahu sau a fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant, care a avut, de asemenea, un mandat emis împotriva sa, este în prezent „teoretic”, a declarat Baerbock.

Germania este „legată” de instanţă ca ţară care recunoaşte organismul şi respectă dreptul internaţional, a spus ea.

În mod clar, acest lucru a pus Berlinul, un susţinător ferm al Israelului, într-o poziţie incomodă. Acest lucru a fost recunoscut atunci când purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Hebestreit, a fost presat de reporteri cu privire la posibilitatea ca autorităţile germane să efectueze efectiv o arestare a premierului israelian.

„Mi-e greu să îmi imaginez că am efectua arestări în Germania pe această bază”, a declarat Hebestreit.

Între timp, Marea Britanie a anunţat că se va conforma hotărârii CPI, cel puţin teoretic. În ciuda rezistenţei Ungariei, Italia, Irlanda, Belgia, Ţările de Jos şi Franţa au semnalat că ar respecta decizia Curţii şi l-ar putea aresta pe Netanyahu dacă acesta s-ar deplasa în una dintre ţările lor.

Ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a declarat joi că, deşi este „greşit” să îi comparăm pe Netanyahu şi Gallant cu Hamas, dacă cei doi ar intra în Italia, „ar trebui să îi arestăm”.

Această comparaţie cu Hamas se referă la faptul că instanţa a emis simultan un mandat de arestare pentru Mohammed Deif, şeful deja ucis al aripii militare a Hamas.

Context

Reamintim că, joi, Curtea Penală Internaţională a emis mandate de arestare pe numele prim-ministrului israelian, Benjamin Netanyahu, al fostului ministru al Apărării Yoav Gallant şi al liderului Hamas Mohammed Deif pentru presupuse crime de război legate de războiul din Gaza.

Mandatele îi expun pe Netanyahu şi Gallant riscului de a fi arestaţi în cazul în care călătoresc în străinătate. Au existat informaţii neconfirmate conform cărora Deif ar fi fost ucis de Israel.

Procurorul-şef al instanţei, Karim Khan, a solicitat mandatele de arestare în luna mai, afirmând că există motive întemeiate să se creadă că Netanyahu şi Gallant poartă „responsabilitatea penală” pentru provocarea foametei în masă în Gaza, care constituie crime de război şi crime împotriva umanităţii.

Joi, instanţa a declarat că a găsit motive rezonabile să creadă că Deif a fost responsabil pentru crime împotriva umanităţii şi crime de război, inclusiv crimă, tortură, viol şi luare de ostatici.

SUA a salutat anterior mandatele CPI pentru crime de război împotriva lui Vladimir Putin şi a altor oficiali ruşi pentru atrocităţile comise în Ucraina, denunţând în acelaşi timp urmărirea de către Curte a lui Netanyahu şi Gallant, o poziţie mixtă care a expus administraţia Biden la acuzaţii de standarde duble din partea multor membri ONU, în special din sudul global.

Casa Albă afirmă că „respinge fundamental” această decizie şi că nu o va recunoaşte (deşi SUA nu a fost niciodată un stat membru al CPI).

„Să fie clar încă o dată: indiferent de ce ar sugera CPI, nu există echivalenţă — absolut niciuna — între Israel şi Hamas. Vom sprijini întotdeauna Israelul împotriva ameninţărilor la adresa securităţii sale”, a declarat preşedintele Joe Biden, reacţionând şi fiind de acord cu Israelul că aceasta este o situaţie „scandaloasă.”