Germania cere UE să reducă numărul vizelor turistice acordate ruşilor după atacurile de sabotaj

Germania le cere partenerilor săi europeni să introducă restricţii mai severe pentru cetăţenii ruşi care intră în UE cu vize turistice, după recentele atacuri de sabotaj pe care Berlinul le-a atribuit Moscovei.

Autorităţile germane anchetează un cetăţean bielorus, care deţine şi paşaport rusesc, în legătură cu presupusa tentativă de a ataca aeroportul din Leipzig folosind drone şi explozibili.

Bărbatul ar fi intrat în spaţiul Schengen cu o viză turistică eliberată de Ambasada Italiei la Minsk, capitala Bielorusiei. Surse din domeniul securităţii au declarat că acesta nu pare să fi călătorit vreodată prin Italia.

Ministerul german de Externe s-a plâns că sunt eliberate prea multe vize pentru ruşi.

„Numărul vizelor eliberate cetăţenilor ruşi pentru vacanţe în Uniunea Europeană este prea mare”, a declarat un purtător de cuvânt citat de The Guardian.

Surse apropiate guvernului afirma că numărul foarte mare de vize eliberate ruşilor contravine spiritului sancţiunilor legate de războiul din Ucraina şi face imposibil să se ştie cine intră în UE şi în ce scop.

Datele arată că Italia a eliberat în 2025 mai multe vize Schengen decât orice altă ţară din blocul comunitar; împreună, Italia, Franţa şi Spania au primit trei sferturi din totalul cererilor de viză depuse de ruşi, potrivit Euractiv.

Italia a eliberat anul trecut mai multe vize cetăţenilor bieloruşi decât orice altă ţară din UE, iar numărul acestora a crescut puternic de la declanşarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. Potrivit statisticilor Comisiei Europene analizate de publicaţia italiană Linkiesta, Italia a eliberat doar 2.968 de vize cetăţenilor bieloruşi în 2021, comparativ cu 50.709 anul trecut.

O tendinţă similară poate fi observată în cazul Rusiei. Numărul vizelor italiene eliberate cetăţenilor ruşi a crescut de la 63.894 în 2021 la peste 165.000 în 2025, aproape triplându-se în pofida războiului.

Guvernul Germaniei a anunţat în această săptămână măsuri de ripostă împotriva Kremlinului, după ce a afirmat că serviciile de informaţii ruse s-au aflat probabil în spatele presupusului complot de la Leipzig. Printre acestea se numără închiderea consulatului rus din Bonn, convocarea ambasadorului Rusiei la Ministerul de Externe şi înăsprirea monitorizării flotei-fantomă a Rusiei, formată din nave care transportă ilegal petrol în Marea Baltică.

UE a anunţat, de asemenea, un al 22-lea pachet de sancţiuni şi a precizat că extinde lista ruşilor cărora nu li se va permite să intre în Uniunea Europeană.

Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a dispus verificarea vizei eliberate suspectului bielorus în cazul de la Leipzig.

„Există o procedură pentru acordarea vizelor, deoarece trebuie îndeplinite anumite condiţii. Dacă oamenii îndeplinesc aceste condiţii şi nu există nicio alertă individuală în privinţa lor, viza este acordată. Dacă asta s-a întâmplat, vom încerca să înţelegem de ce a fost eliberată acea viză”, a declarat Tajani.

Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia şi Cehia aproape că au încetat să mai elibereze vize cetăţenilor ruşi, adoptând restricţii naţionale care merg dincolo de măsurile UE. Însă alte câteva state membre au continuat să acorde un număr mare de vize, în unele cazuri chiar majorându-l.

„Ţările aflate geografic mai aproape de Rusia sau care au minorităţi ruse numeroase îşi închid complet graniţele sau reduc drastic numărul vizelor pe care le eliberează, inclusiv pentru studenţi”, a declarat Eleonora Tafuro Ambrosetti, cercetătoare principală şi codirectoare a Centrului pentru Rusia, Caucaz şi Asia Centrală din cadrul Institutului Italian pentru Studii Politice Internaţionale (ISPI).

Roderich Kiesewetter, un important expert în politică externă şi de securitate al CDU, partid aflat la guvernare, în Bundestag, a cerut UE să suspende imediat programul de vize turistice pentru ruşi, calificând situaţia drept „de nesusţinut” atât din perspectiva securităţii, cât şi din punct de vedere moral.

Kiesewetter a afirmat că riscul de securitate este „enorm”. Posibilitatea ruşilor de a circula liber în interiorul UE cu o viză este „exploatată pentru spionaj şi sabotaj”, a spus el.

El a cerut UE să limiteze acordarea vizelor ruşilor „la minimumul absolut”.

„Această acordare excesivă de vize turistice ruşilor contrazice strategia europeană de izolare a Rusiei. Creează o impresie falsă de normalizare pentru ruşii bogaţi, tocmai pentru cei care beneficiază de regimul de teroare al Kremlinului”, a declarat el.

El a afirmat că nu este corect ca Rusia „să ducă zilnic un război brutal de agresiune şi anihilare împotriva Ucrainei, în timp ce ruşii continuă să-şi petreacă fără griji vacanţele în UE”.

Unii activişti ruşi împotriva războiului aflaţi în Europa au susţinut că înăsprirea controalelor privind vizele pentru toţi cetăţenii ruşi ar putea avea un efect redus asupra campaniei de sabotaj a Moscovei.

Aceştia atrag atenţia asupra unei schimbări de tactică a serviciilor de informaţii ruse, care se bazează din ce în ce mai mult nu pe agenţi profesionişti trimişi în Europa, ci pe persoane recrutate de la distanţă, adesea prin intermediul canalelor Telegram şi plătite în criptomonede pentru a îndeplini anumite sarcini.

Acest lucru le permite ofiţerilor serviciilor ruse de informaţii care coordonează operaţiunile să rămână în siguranţă acasă. În mai multe cazuri recente judecate în Germania şi Lituania, persoanele despre care se presupune că au fost recrutate erau cetăţeni ucraineni sau baltici, nu ruşi.