Gazele de şist vor fi readuse în atenţie de criza ucraineană (presa bulgară)
Gazele de şist vor fi readuse pe ordinea de zi de criza ucraineană, susţine ziaristul Veselin Jelev, într-un editorial publicat joi de agenţia bulgară Club Z. Măsurile de diminuare a dependenţei energetice a Uniunii Europene şi ţărilor membre faţă de Rusia par cu atât mai necesare cu cât creşte numărul trupelor ruse lângă frontiera cu Ucraina.
Washingtonul şi Bruxellesul avertizează că, dacă criza se va agrava, vor impune sancţiuni economice pe scară largă, ceea ce înseamnă că şi Moscova va întreprinde măsuri similare. Iar cele mai puternice forţe ale lui Putin nu sunt unităţile militare Kantemirskaia şi Tamanskaia, ci monopolul de gaze Gazprom, care asigură o treime din livrările în UE. Gazprom nu poate renunţa la cea mai profitabilă dintre pieţele sale - cei 505 milioane de cetăţeni ai UE, dar ar putea să profite de verigile slabe din acest lanţ pentru a submina unitatea partenerilor europeni, scrie Jelev, care de ani de zile locuieşte la Bruxelles, fiind corespondent pe lângă instituţiile UE.
Bulgaria, de exemplu, depinde într-o proporţie de aproape 100% de gazele ruseşti. Consumul bulgăresc de gaze are o pondere neglijabilă din volumul total din Europa, dar Sofia deţine un vot, cât au şi celelalte ţări membre, când vine vorba de impunerea unor sancţiuni. Bulgaria, Grecia, Cipru, Italia şi Slovacia pot fi mult mai uşor manipulate decât Marea Britanie, Franţa sau Spania, care depind într-o măsură foarte mică sau chiar deloc de Gazprom. De aceea, diversificarea surselor de energie ale Europei a devenit un subiect central la summitul UE-SUA care a avut loc miercuri la Bruxelles.
Statele Unite sunt deja cu totul independente de furnizori externi de energie. Acest fapt se datorează unei industrii care s-a dezvoltat rapid în ultimii ani, dar care este privită de Europa cu suspiciune. Această industrie a asigurat nu numai independenţa energetică a SUA, ci a transformat această ţară într-un exportator de gaze. Preşedintele american Barack Obama a declarat că SUA exportă pe zi cantităţi de gaze de şist lichefiate egale cu consumul zilnic al Uniunii Europene.
Ca să primească gazele americane, Europa trebuie de acum înainte să construiască infrastructura scumpă de terminale portuare. Iar Washingtonul nu poate să oblige companiile private care exportă gaze să aleagă UE în detrimentul celorlalte ţări doar pentru că relaţiile cu Rusia sunt tensionate. Exportatorii sunt liberi să aleargă cui să vândă, în funcţie de preţul oferit de client.
Obama a pledat la Bruxelles pentru diversificarea surselor de energie ale UE. El a subliniat că nu există surse ideale de energie care să fie ieftine şi în acelaşi timp să nu fie însoţite de nici un fel de riscuri.
Este uşor de spus, dar greu de făcut, comentează ziaristul bulgar. Spre deosebire de SUA, densitatea populaţiei în Europa este mai mare, de aceea şi temerile în ceea ce priveşte consecinţele ecologice sunt mai mari. Potrivit oamenilor de ştiinţă, structura geologică a Europei este diferită de cea din America şi exploatarea gazelor de şist se poate dovedi nu atât de ieftină. În SUA, proprietarul terenului are proprietate şi asupra zăcămintele subterane. În Europa, lucrurile stau diferit, ceea ce face exploatarea mai complicată din punct de vedere juridic. Nu există o legislaţie comunitară cu privire la gazele de şist, fiecare stat membru fiind liber să decidă singur. În multe dintre ţările membre există mişcări ecologiste puternice, care trebuie luate în considerare de clasa politică.
Această libertate a statelor membre este pe cale să se dovedească un dezavantaj al UE, aşa cum cele 27 de politici diferite în domeniul economiei s-au dovedit un dezavantaj pentru euro. Unele verigi slabe, precum Bulgaria, ar putea împiedica Europa să-şi apere securitatea, aşa cum în urmă cu câţiva ani veriga slabă Grecia a permis pieţelor monetare internaţionale să atace moneda euro.
Toate analizele arată că, pe termen scurt, Europa nu poate rezista fără gazele ruseşti, dar criza îi face pe europenii să-şi dea seama că dependenţa energetică nu mai este acceptabilă. Azi, ca şi în anii Războiului Rece, dependenţa energetică se transformă în una politică. Şi pentru că Bulgaria este un exemplu clasic care dovedeşte această afirmaţie, suntem condamnaţi ca această discuţie europeană să devină şi una naţională. Astfel, toţi candidaţii care vor dori să guverneze ţara vor trebui să se decidă în ceea ce priveşte subiectul gazelor de şist, mai afirmă Veselin Jelev.
În anul 2012, sub presiunea opiniei publice, în Bulgaria a fost impus un moratoriu total asupra explorării şi exploatării gazelor de şist prin tehnologia fracturării hidraulice.
