Funeriu pune pe masă o nouă formulă pentru Evaluarea Naţională: "Copiii inevitabil vor învăţa mai mult"

Fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu a relatat miercuri, într-o postare pe Facebook, că preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Senat, Ştefan Pălărie, l-a invitat să îşi prezinte punctul de vedere cu privire la Evaluarea Naţională.

Funeriu susţine că soluţia corectă pentru o nouă Evaluare Naţională la finalul gimnaziului ar fi una „foarte simplă”.

Pornind de la premisa că „oriunde în lume, o materie neevaluată este o materie neînvăţată”, fostul ministru consideră că modalitatea ideală de admitere la liceu ar presupune organizarea a patru probe naţionale la finalul gimnaziului – română, matematică, ştiinţe şi umanioare –, la care s-ar adăuga, pentru minorităţi, o probă la limba maternă.

De asemenea, Funeriu propune ca, înainte cu un an de Evaluarea Naţională, fiecare liceu să stabilească un set de coeficienţi pentru fiecare materie, astfel încât rezultatele elevilor să fie ponderate în funcţie de profilul ales.

Fostul ministru a abordat şi problema meditaţiilor, propunând, printre altele, simplificarea fiscalizării veniturilor obţinute de profesori din această activitate şi introducerea unor vouchere pentru meditaţii destinate copiilor din familii cu venituri reduse.

Redăm în continuare postarea lui Daniel Funeriu:

Azi, preşedintele comisiei de învăţământ, Ştefan Pălărie, m-a invitat să-mi expun punctul de vedere despre evaluarea naţională. Mai jos ce am spus*:

Decizia dumneavoastră de azi e dacă rezolvaţi o problemă evidentă pentru toată lumea printr-o soluţie de moment, unii vor spune „o cârpeală”, sau dacă aduceţi şi o soluţie serioasă, pe termen lung.

Eu o să-mi permit să fiu puţin mai tehnic decât domnul ministru Miclea şi să vă prezint ceea ce cred eu că ar fi o soluţie foarte corectă pe termen lung.

În acelaşi timp, nu vreau să evit nici să privim drept în ochi elefantul care este în cameră, şi anume problema meditaţiilor. Dumneavoastră aveţi şansa istorică şi unică în acest moment să rezolvaţi inclusiv această problemă.

Premisa de bază este următoarea: nu este raţional ca anul viitor sau nu este raţional ca în acest moment, aşa cum este prevăzută în lege Evaluarea Naţională, inclusiv această participare a liceelor să se producă. Deci abrogare, eliminare, aici este decizia dumneavoastră.

Soluţia corectă pentru Evaluarea Naţională nouă de la finalul gimnaziului este una foarte simplă. Premisa de bază este următoarea: oriunde în lume, o materie neevaluată este o materie neînvăţată. În orice ţară, în orice context. Motiv pentru care eu cred că modul ideal de intrare la liceu este următorul:

1) să existe patru probe naţionale la finalul gimnaziului – română, matematică, ştiinţe, umanitare, iar pentru minorităţi şi probă de limbă maternă.

2) Cu un an înainte de Evaluarea naţională, fiecare liceu să stabilească un set de coeficienţi pentru fiecare materie.

De exemplu, un liceu care are filieră de Matematică-Fizică, din cele patru probe să stabilească coeficient 4 pentru Matematică, coeficient 3 pentru ştiinţe, coeficient 2 pentru Limba română şi coeficient 1 pentru umanioare. În baza celor patru probe să se facă o medie ponderată, astfel încât, dând doar patru probe, copiii să fie ierarhizaţi în funcţie de filiera aleasă.

Care sunt avantajele? Primul avantaj: copiii inevitabil vor învăţa mai mult.

Al doilea avantaj: acest mod de admitere a liceu va permite şi o orientare. Astăzi, dacă ai 7 la Română şi 10 la Matematică, ai aceeaşi medie ca un copil care are 10 la Română şi 7 la Matematică, deci zero orientare.

Al treilea avantaj: vom putea să vedem şi care este ţesutul social pe care ne putem baza pentru viitorii specialişti.

O astfel de examinare rezolvă încă o problemă esenţială pe care trebuie să o privim drept în ochi: cancelariile României.

*În cancelarii astăzi, la gimnaziu, sunt două tipuri de profesori: profesori la a căror materie "se dă" – şi nu cred că trebuie să ne ascundem – o industrie a meditaţiilor foarte vastă la Română şi Matematică. În clasele a VI-a, a VII-a, a VIII-a se învaţă mai puţin Fizică, Chimie, Istorie, Geografie – lucruri esenţiale – pentru că se creează acest curriculum paralel în care se învaţă doar materiile la care se dă Evaluarea Naţională.
*

Şi atunci vă întreb logic: ne plângem că nu avem profesori de Fizică, Chimie, Istorie, Geografie. Păi de ce să meargă un om să fie profesor de Chimie la gimnaziu, când tot ce trebuie să facă este să nu lase elevul corigent, ca să poată intra în la Evaluarea Naţională? El nu contează. Copiii nu vor învăţa aceste materii şi ne mirăm apoi că avem fenomenele sociale pe care le vedem.

Aceasta este soluţia pe care eu o consider ideală. De ce?

Pentru că implică liceele. Fiecare liceu poate stabili setul de coeficienţi. Probele sunt naţionale, deci nu intrăm în problemele legate de fraudă sau profesorii care dau meditaţii. Totul este transparent, frumos. Ştim cu 4 ani înainte ce se va întâmpla.

Reiterez aici ceea ce a spus un ministru englez, pentru cei care cred că vom stresa prea mult copiii cu învăţătura: lumea se schimbă incredibil de repede. Părinţii mei din Pâncota concurau cu cei din Oradea, Arad, Timişoara. Generaţia mea a început să concureze şi cu francezi, şi cu nemţi şi cu câţiva americani şi cu asiatici.

Generaţia copiilor noştri va concura cu un miliard de chinezi, un miliard jumătate de indieni, cu toţi americanii, cu toţi europenii, pentru că lumea s-a schimbat.

Dacă tinerii noştri nu învaţă astăzi aşa cum învaţă copiii chinezi, regret să o spun, dar în viitor ei vor fi sclavii copiilor chinezi de astăzi. Sigur, copiii trebuie să se joace, trebuie să aibă timp, programa trebuie bine gândită.

Îmi permit să ridic şi problema meditaţiilor şi profit de faptul că suntem în Senatul României. Eu cred că ideea legitimă că meditaţiile sunt un fenomen care are multe lucruri negative şi care trebuie corectat, s-a transformat foarte mult într-o ipocrizie.

Nu e nimic rău că unii copii dobândesc mai multă cunoaştere. Nu e nimic rău că se transferă cunoaştere prin meditaţii. Nu e nimic rău că unii profesori câştigă un ban în plus pe care îl muncesc. Nu-l fură, ei muncesc pentru acel ban.

Există însă ceva profund toxic şi anume să dai meditaţii copilului de la clasă, să dai meditaţii copilului pe care-l examinezi, să dai meditaţii în sufragerie şi în bucătărie să frigi cârnaţi. Scuzaţi-mi expresia, dar ştim că se întâmplă aceste lucruri.

Deci, problema meditaţiilor cred că trebuie reglementată foarte corect, privind lucrurile exact aşa cum sunt. Îmi permit să vă spun cum cred că ar trebui reglementată această problemă.

Sigur, e şi problema de fiscalizare, dar aici îmi permit să vă spun că problema de fiscalizare nu vine din faptul că profesorii nu vor să plătească impozite, ci pentru că sarcina birocratică de a plăti acest impozit este uriaşă. Fă-ţi PFA, ia-ţi contabil, du-te, raportează etc. Problema fiscală se rezolvă foarte simplu. La final de an, fiecare profesor, fără PFA, fără nimic, să declare cât a câştigat, să plătească 10-16%, cât decide Ministerul de Finanţe, exact aşa cum se face pentru chirie.

Potenţialul este de 300 de milioane de lei aduşi în plus la buget, conform unui studiu care spune care e volumul meditaţiilor românilor. Nu cred că vreun profesor care are această simplicitate în a plăti impozit nu o va face.

În al doilea rând, pentru părinţii care plătesc aceste meditaţii, parte din plata aceea să fie retrasă din venitul impozabil.

Trei: Guvernul să facă un raport în fiecare an, iar banii colectaţi astfel să intre în fondul de salarii pentru profesori.

Patru: să se introducă prin lege posibilitatea autorităţilor centrale şi locale să acorde vouchere de meditaţii pentru copiii săraci.

Avem o problemă legată de echitate în meditaţii. Cei care au resurse pot să plătească meditaţii, cei care nu au nu pot să facă acest lucru. Având în vedere că se dau vouchere pentru maşini de spălat, se dau vouchere pentru săli de sport, se dau vouchere pentru tot, în afară de vouchere pentru creierul copiilor noştri, nu cred că este greşit să se acorde posibilitatea acordării de vouchere pentru meditaţii copiilor săraci.

Ştefan Pălărie: Cum vedeţi dilema de pe masa Comisiei astăzi?

Daniel Funeriu: Nu o văd ca pe o dilemă. Dimpotrivă, o văd ca pe o oportunitate. O văd că o uriaşă oportunitate pentru această comisie, de a face dintr-o dezbatere foarte toxică, care se produce în societate, de a găsi o ieşire pozitivă, reglementând modificarea modului de intrare în liceu potrivit lucrurilor pe care tocmai vi le-am spus. Să fie schimbată din temelie Evaluarea Naţională şi găsind o soluţie la o problemă şi nu doar aruncând problema pe mai departe, fie că este abrogare, fie că este amânare.

Ca ultimă frază, aş vrea să vă spun să nu ignoraţi al doilea elefant din cameră, şi anume admiterea la clasa a V-a, făcută de foarte multe şcoli, care, din câte înţeleg, este într-un vid legislativ. Nu cred că putem să ignorăm acest fapt, care este o mare problemă pentru pentru toată lumea.

*am eliminat "balastul discursiv"