Un memoriu al Kremlinului privind "cauzele fundamentale" ale invaziei din Ucraina ar fi provocat furia Casei Albe, care a anulat apoi summitul de la Budapesta [FT]

Financial Times a publicat vineri mai multe informaţii despre motivul pentru care Statele Unite au anulat summitul planificat între preşedintele Donald Trump şi omologul său rus, Vladimir Putin, la Budapesta la începutul acestei luni, scrie Zerohedge.

Materialul FT afirmă că Moscova a emis cereri radicale cu privire la Ucraina, potrivit unor surse apropiate discuţiilor, şi că, în cele din urmă, acest lucru l-a „iritat” pe preşedintele Trump, care a ales să asculte oficialii administraţiei care solicitau o poziţie mai fermă în sprijinul Ucrainei.

De asemenea, secretarul de stat Marco Rubio i-ar fi spus lui Trump că Moscova „nu dădea semne că ar fi dispusă să negocieze”, după ce a purtat o convorbire telefonică cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Rusia ar fi clarificat că o condiţie prealabilă pentru o pace durabilă este reprezentată de concesii teritoriale semnificative în est.

Trump „nu a fost impresionat de poziţia lor”, a citat FT o sursă, care a explicat, de asemenea, că preşedintele rămâne deschis la întâlniri cu liderii ruşi numai „când şi unde consideră că se pot înregistra progrese”.

Cu toate acestea, „cererile” din partea rusă nu ar fi trebuit să fie o surpriză, având în vedere că forţele ruse au iniţiativa pe teren în est. O „notă privind cauzele profunde” ale conflictului, care prezintă poziţia Moscovei, cere Ucrainei să renunţe la o mare parte din teritoriul său, să-şi reducă trupele şi să abandoneze definitiv planurile de aderare la NATO.

Preşedintele Putin a subliniat între timp că summitul ruso-american planificat la Budapesta a fost amânat, nu anulat.

Rusia pare să dorească să menţină dialogul cu Washingtonul cât mai pozitiv posibil şi vrea să prezinte „progrese” în relaţiile bilaterale, minimizând în acelaşi timp dezacordurile existente.

Putin a lansat ideea unui „armistiţiu pentru jurnalişti” pentru a le permite să ajungă pe linia frontului şi să relateze în mod sincer despre situaţie.

Cu toate acestea numeroşi jurnalişti sunt urmăriţi de Moscova, inclusiv prin mandate internaţionale, pentru că au transmis ştiri despre incursiunea ucraineană în Kursk, pe teritoriul rus.

În prezent, Kremlinul acuză că Zelenski încearcă să ascundă adevărata situaţie de pe linia frontului din Pokrovsk şi din împrejurimi, potrivit mass-mediei de stat.

Ucraina a recunoscut efectiv „situaţia catastrofală” cu care se confruntă trupele sale, încercuite de ruşi, interzicând jurnaliştilor să ajungă la ele, a declarat Ministerul rus al Apărării.

Joi, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe ucrainean, Gheorghi Tikhi, a avertizat lucrătorii din mass-media să nu accepte oferta preşedintelui rus Vladimir Putin de a le asigura trecerea în siguranţă la linia frontului din Donbass pentru a transmite despre miile de soldaţi ai Kievului înconjuraţi de forţele ruse. Călătoria în zonă fără permisiunea Kievului ar fi „o încălcare a legislaţiei noastre” care ar avea „consecinţe pe termen lung asupra reputaţiei şi consecinţe legale”, a spus Tikhi.