Fost şef din NATO, despre consecinţele atacului cibernetic de la Cadastru: În mâna unui stat ostil, baza de date poate deveni un ghid de navigare şi ţintire de mare acurateţe
Dorin Toma, fost şef al Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO, atrage atenţia asupra gravităţii atacului cibernetic asupra Agenţiei de Cadastru. Consecinţele pot fi majore, arată el.
Potrivit generalului, în mâna unui stat ostil, această bază de date poate deveni un ghid de navigare şi ţintire de mare acurateţe, ajutând la transformarea infrastructurii critice a României într-o reţea de ţinte transparente, scrie el într-o ampla postare pe Facebook.
"Gravitatea acestui incident este mult mai mare decât se recunoaşte oficial", a subliniat el.
Redăm integral postarea generalului
"Un comentariu ceva mai lung despre atacul cibernetic asupra Agenţiei de Cadastru. Deşi prin comunicarea oficială se încearcă, aşa cum se întâmplă de obicei, să se precizeze că în urma atacului nu au fost compromise date esenţiale, experţii independenţi în securitate cibernetică avertizează că incidentul scoate la iveală deficienţe structurale majore în protecţia infrastructurii critice din România. Spre deosebire de tonul ponderat al autorităţilor, specialiştii independenţi şi analiştii de securitate cred că gravitatea acestui incident este mult mai mare decât se recunoaşte oficial. Aceştia subliniază că este tehnic improbabil ca un atacator să obţină acces de tip administrator fără a copia şi bazele de date conexe, ceea ce ar însemna că planurile cadastrale au fost extrase la pachet cu restul informaţiilor tehnice.
În acest comentariu vreau să mă concentrez doar asupra impactului asupra securităţii reţelelor de infrastructură critică ale României. Deşi sistemele compromise nu conţin planurile tehnice de detaliu ale reţelelor strategice (conducte de gaz, magistrale energetice, reţele de apă sau fibră optică) – acestea fiind date clasificate –, planurile cadastrale includ o serie de date geospaţiale şi juridice care ar putea dezvălui indirect traseele şi nodurile reţelelor strategice.
În bazele de date ale Agenţiei de Cadastru, prezenţa acestor elemente este dictată de necesitatea de a marca restricţiile de construire şi drepturile de proprietate. Mai exact, în planurile şi extrasele cadastrale se regăsesc zonele de protecţie şi de siguranţă (culoarele de trecere) pentru numeroase magistrale de gaz, linii de înaltă tensiune sau aducţiuni majore de apă, deoarece legea obligă la instituirea unor zone în care construcţiile sunt strict interzise. Astfel, deşi în baza de date nu există detalii tehnice (precum adâncimea la care este îngropată o ţeavă sau un cablu), ar putea fi identificată fâşia exactă de teren de-a lungul căreia este îngropată conducta sau pe unde trec cablurile.
De asemenea, companiile de utilităţi deţin drepturi legale de servitute (de trecere) pentru lucrări de intervenţie şi mentenanţă. Acestea sunt înscrise în cartea funciară, fiind legate direct de reprezentarea grafică din planul cadastral care indică culoarul de trecere.
În planurile cadastrale apare şi amplasamentul stâlpilor şi al componentelor reţelelor de suprafaţă. Aceste elemente tehnice ce ocupă o suprafaţă de teren (amprentă la sol) sunt măsurate şi intabulate individual în cadastru (coordonatele punctuale precise pentru staţiile de transformare, staţiile de reglare-măsurare a gazului, turnurile de telecomunicaţii sau stâlpii liniilor de înaltă tensiune).
Mai simplu spus, dacă s-a obţinut acces la datele cadastrale relevante, acestea ar putea oferi informaţii valoroase privind amplasarea unor elemente de infrastructură strategică. Prin unirea punctelor (stâlpi, staţii, culoare de servitute), datele cadastrale pot contribui semnificativ la reconstruirea parţială a hărţii reţelelor strategice ale României, atunci când sunt integrate şi cu alte surse geospaţiale.
Un analist de informaţii dintr-un serviciu de spionaj extern (al unui stat ostil) nu priveşte aceste date ca pe nişte simple schiţe de proprietate, ci ca pe piese fundamentale dintr-un puzzle de tip GEOINT (Informaţii Geospaţiale) şi OSINT (Informaţii din surse deschise). Prin fuziunea datelor, combinând planurile cadastrale şi cărţile funciare – considerate „strat de bază” – peste care se suprapun hărţi satelitare şi alte informaţii din date publice, s-ar putea reconstitui traseele marilor reţele de utilităţi, scoţând în evidenţă vulnerabilităţile acestora.
Prin coroborarea coordonatelor 'zonelor de servitute' şi ale 'culoarelor de trecere' acordate companiilor de utilităţi, analistul ar putea identifica traseele invizibile ale cablurilor de fibră optică, ale liniilor electrice îngropate sau ale conductelor. Astfel se reconstituie parcursul liniar al unei magistrale subterane, identificându-se inclusiv nodurile unde aceasta îşi schimbă direcţia. Rezultatul poate fi o hartă vectorială de înaltă precizie, deşi analistul nu a avut niciodată schiţele tehnice ale acestor reţele.
Odată ce traseele vectoriale sunt reconstituite, analistul rulează o analiză spaţială pentru a găsi punctele de intersecţie. Astfel ar putea fi identificate locurile unde o conductă de gaz de înaltă presiune, o linie electrică magistrală şi o rută de transport feroviar sau rutier trec prin aceeaşi parcelă cadastrală. Aceste puncte de intersecţie geografică pot deveni ţinte cu prioritate ridicată pentru sabotaj, deoarece distrugerea infrastructurii în acel punct specific ar provoca un efect de domino: prăbuşeşte simultan mai multe servicii esenţiale dintr-o anumită regiune şi este mult mai greu de reparat decât o secţiune liniară din câmp.
Cunoscând din această bază de date configuraţia exactă a utilităţilor din jurul marilor spitale, de exemplu, un eventual atac ar putea fi calibrat să izoleze complet aceste instituţii vitale de apă, gaz şi curent simultan, generând haos social şi afectând grav gradul de rezilienţă a populaţiei.
În cele din urmă, dacă statul ostil plănuieşte un conflict pe termen lung, coordonatele vectoriale exacte, convertite în coordonate GPS, pot contribui, alături de alte surse de informaţii, la creşterea preciziei procesului de identificare şi validare a unor ţinte. Astfel, eficienţa atacurilor armelor de înaltă precizie asupra elementelor de infrastructură critică ar putea creşte.
Deşi nu vorbim despre o ameninţare militară iminentă, vulnerabilizarea datelor Agenţiei de Cadastru reprezintă o breşă strategică majoră în contextul războiului hibrid modern. În eventualitatea unei situaţii de criză, a unui conflict hibrid sau a unui război deschis, aceste date coroborate pot creşte acurateţea acţiunilor asupra infrastructurii critice.
Statele ostile (precum Federaţia Rusă) deţin centre avansate de analiză cibernetică. Introducerea datelor geospaţiale în algoritmi de inteligenţă artificială, alături de imagini din satelit şi date din surse deschise, ar permite maparea automată a vulnerabilităţilor României. În momentul în care baza de date a Agenţiei de Cadastru (cu poligoane de servitute, coordonate geografice şi nomenclator stradal) este introdusă în soft, algoritmul ar putea genera harta reţelelor.
Deoarece coordonatele geografice ale terenurilor, clădirilor guvernamentale şi culoarelor de utilităţi sunt elemente fixe (o conductă magistrală sau o staţie de transformare nu pot fi mutate rapid pe alt amplasament), ele rămân utile unui stat ostil pe termen lung, ceea ce înseamnă o permanentizare a acestei vulnerabilităţi.
România găzduieşte baze militare şi elemente de infrastructură strategică esenţiale pentru securitatea regională. Orice scurgere de date care permite localizarea nodurilor de suport (energie, transport, comunicaţii) din proximitatea acestor baze creşte riscul operaţional.
Fără datele din cadastru, un atacator care doreşte să paralizeze alimentarea cu energie a unei baze NATO ar trebui să lovească o întreagă zonă sau să lanseze zeci de rachete ori drone asupra tuturor staţiilor vizibile din satelit. Cu aceste date, atacatorul ar putea aproxima locaţia nodului exact de joncţiune unde se intersectează liniile diferitelor reţele.
În concluzie, datele furate în urma atacului cibernetic nu sunt periculoase prin ceea ce arată ele la prima vedere (graniţa unui teren sau un nume de proprietar), ci prin valoarea lor de agregare. În mâna unui stat ostil, această bază de date poate deveni un ghid de navigare şi ţintire de mare acurateţe, ajutând la transformarea infrastructurii critice a României într-o reţea de ţinte transparente", scrie, pe Facebook, generalul.
