Fost consilier al lui Fedorov îl acuză pe comandantul Sîrskîi că a slăbit în mod deliberat armata ucraineană

Un fost consilier al ministrului ucrainean al Apărării demis, Mihailo Fedorov, l-a acuzat pe comandantul-şef Oleksandr Sîrskîi că a muşamalizat incidente de foc fratricid şi că a slăbit în mod deliberat unele brigăzi ucrainene în faţa asalturilor ruseşti.

Transmisiunea în direct a lui Sternenko are loc la două zile după demiterea lui Fedorov din funcţia de ministru al Apărării, o decizie care a provocat un şoc politic major în Ucraina. Ea vine şi la o zi după ce însuşi Fedorov a susţinut o conferinţă de presă şi a recunoscut că a insistat pentru înlocuirea lui Sîrskîi, o măsură despre care a spus că a fost respinsă de preşedintele Volodimir Zelenski.

Serhii Sternenko, un cunoscut activist ucrainean, a transmis acuzaţiile în direct pe YouTube vineri, 17 iulie, fiind la un moment dat vizibil tulburat în timp ce descria un asalt eşuat pe frontul Pokrovsk.

„Dezorientaţi, (militarii ucraineni) au atacat din greşeală poziţiile unei alte brigăzi ucrainene. A avut loc un incident de foc fratricid. Militari dintr-o altă brigadă ucraineană au fost ucişi. Au murit şi soldaţii trimişi în acel asalt”, a spus el, potrivit The Kyiv Independent.

Sternenko a afirmat că asaltul a fost executat de trupe aflate sub comanda comandantului suspendat al Regimentului 425 „Skelia”, Iurii Harkavîi, care le-a trimis într-un atac blindat fără să informeze unităţile ucrainene învecinate şi fără să efectueze recunoaştere.

Potrivit lui Sternenko, coloana a intrat în câmpuri de mine ucrainene înainte de a fi lovită de artileria şi dronele ruseşti. Soldaţii supravieţuitori s-au dezorientat apoi şi au atacat din greşeală poziţiile unei alte unităţi ucrainene.

Sternenko a susţinut că, în loc să investigheze incidentul şi să-l demită pe Harkavîi, conducerea militară a Ucrainei a încercat să-l discrediteze după ce el a scris public despre asalt.

„În loc să investigheze ce s-a întâmplat şi să-l înlăture pe Harkavîi din funcţie... am fost supus unei campanii masive de dezinformare... Au susţinut că am inventat povestea”, a spus el.

Skelia este una dintre cele mai mari formaţiuni de asalt ale Ucrainei, având peste 10.000 de militari. Extins ca parte a efortului lui Sîrskîi de a crea unităţi specializate de asalt, regimentul primeşte o mare parte dintre recruţii nou mobilizaţi şi este desemnat în mod regulat pentru operaţiuni de asalt cu risc ridicat.

Se relatează că Skelia a suferit pierderi pe câmpul de luptă peste medie, iar o investigaţie recentă realizată de publicaţia ucraineană Babel a susţinut că în unitate au avut loc abuzuri şi că cel puţin 26 de recruţi au murit în afara luptelor. La o zi după publicarea investigaţiei, Biroul de Stat pentru Investigaţii al Ucrainei a anunţat deschiderea unei anchete preliminare privind Skelia.

Sternenko l-a mai acuzat pe Sîrskîi că a lipsit în mod deliberat anumite brigăzi de personal, echipamente şi sprijin logistic dacă nu aproba comandanţii acestora, în timp ce favoriza alte unităţi cu întăriri.

„Unele brigăzi şi, în special, anumite regimente primeau, la un moment dat, mai mult de jumătate din totalul personalului nou mobilizat din întreaga ţară. Între timp, restul brigăzilor primeau întăriri minime sau nu primeau deloc”, a spus Sternenko.

El a susţinut, de asemenea, că unor comandanţi care nu mai erau în graţiile conducerii li se puteau refuza întăririle sau sprijinul logistic, lăsându-şi unităţile vulnerabile în timpul asalturilor ruseşti.

„Astfel încât, atunci când ruşii atacau acea brigadă, aceasta să se prăbuşească mai repede”, a spus el, fără a preciza despre ce unităţi vorbea.

La momentul publicării, Statul Major General nu răspunsese public acuzaţiilor.

Un membru de rang înalt al unei brigăzi ucrainene importante şi foarte eficiente a declarat că este convins că Sîrskîi le-a sabotat în mod deliberat unitatea în mai multe rânduri.

Acesta a afirmat că Sîrskîi a refuzat să aloce sprijinul militar promis formaţiunii lor de partenerii occidentali şi că a reţinut sprijinul logistic sau întăririle, în pofida succeselor lor pe câmpul de luptă.

Ofiţerul a spus că eforturile lui Fedorov de a îmbunătăţi transparenţa privind pierderile de pe câmpul de luptă şi alocarea resurselor ameninţau acest sistem.

„Devotamentul lui Fedorov faţă de raportarea onestă şi transparentă a fost principala ameninţare pentru Sîrskîi, care se bazează pe legile privind securitatea operaţională şi compartimentarea informaţiilor pentru a ascunde faptul că iroseşte în permanenţă cea mai valoroasă resursă a noastră — soldaţii noştri”, a adăugat acesta.

Şi alte personalităţi militare ucrainene de prim rang au formulat acuzaţii similare. Fostul şef de stat major al Azov, Bohdan Krotevîci, un critic frecvent al lui Sîrskîi, l-a acuzat într-un interviu din noiembrie 2025 că a creat o „cultură a minciunii” în armata ucraineană, ceea ce i-a făcut pe subordonaţi să se teamă să raporteze cu exactitate situaţia de pe câmpul de luptă.

Sternenko l-a mai acuzat pe Sîrskîi că nu analizează în mod corespunzător pierderile de pe câmpul de luptă, susţinând că Statul Major General a refuzat să furnizeze Ministerului Apărării date privind pierderile chiar şi după ce acestea au fost solicitate de oficiali în cadrul eforturilor de evaluare a eficienţei operaţionale.

„Statul Major General a refuzat să furnizeze Ministerului Apărării date privind pierderile... «Ne puteţi spune care au fost pierderile într-o anumită perioadă său într-o anumită formaţiune?»... «Nu vă oferim nicio informaţie»”.

Asta este ceea ce protejează Sîrskîi. Şi tocmai de aceea sunt convins că nu ar trebui doar să-şi părăsească funcţia. Ar trebui să răspundă penal pentru ceea ce a făcut armatei ucrainene", a spus Sternenko.

Demiterea lui Fedorov din funcţia de ministru al Apărării a fost întâmpinată cu indignare în întreaga societate ucraineană, în mare parte datorită lungii liste de realizări din timpul mandatului său productiv, deşi scurt, de şase luni.

Pe măsură ce evenimentele s-au desfăşurat, a devenit clar că un conflict între Fedorov şi Sîrskîi s-a aflat în spatele deciziei lui Zelenski.

Tensiunile, anticipate încă din momentul numirii iniţiale a lui Fedorov, au avut la bază diferenţele dintre stilurile lor de conducere şi abordările privind cultura militară.

Sîrskîi, absolvent al Şcolii Superioare de Comandă Militară din Moscova în 1986, favorizează stilul puternic centralizat de comandă şi control utilizat de Uniunea Sovietică şi a fost criticat în repetate rânduri pentru că subminează efortul de război prin microgestionarea câmpului de luptă şi prin încurajarea unei „culturi de tip sovietic”, în care responsabilitatea este evitată la toate nivelurile de comandă, informaţiile false sunt transmise în sus pe lanţul de comandă, iar ordinele greşite sunt transmise în jos.

Fedorov, un tânăr ministru al Apărării care încercase să reformeze radical armata şi sectorul apărării antiaeriene, a declarat în conferinţa sa de presă din 16 iulie că „nu avem altă opţiune dacă vrem să învingem inamicul în mod asimetric, cu pierderi minime”.

Aproximativ 1.000–2.000 de persoane s-au adunat la Kiev în dimineaţă zilei de 16 iulie pentru a protesta împotriva demiterii sale, printre acestea aflându-se şi soldaţi şi veterani care speraseră că Fedorov va contribui la rezolvarea problemelor militare cronice ale Ucrainei, de la mobilizare până la deficitul sever de personal.