Finanţarea cu bani de la UE a unei autostrăzi din Calabria ilustrează criza tragerii la răspundere în UE (NYTimes)

Nimic nu întruchipează mai mult eşecurile statului italian decât autostrada de la Salerno spre Reggio Calabria.
(photos.com)
Epoch Times România
08.10.2012

Nimic nu întruchipează mai mult eşecurile statului italian decât autostrada de la Salerno spre Reggio Calabria. Criticii văd în ea fructul putred al unei culturi de tipul locuri de muncă în schimbul votului care, alimentată de crima organizată endemică în sudul Italiei, a defraudat sistematic statul lăsând Calabria izolată geografic şi economic, se arată într-o analiză publicată de cotidianul american The New York Times în ediţia de duminică.

Autostrada este totodată un simbol al ceea ce unele ţări din Europa de Nord spun că se tem cel mai mult legat de zona euro: evoluţia sa spre un sistem de asistenţă socială în care sunt de aşteptat să sprijine o Europă de Sud trândavă, unde ajutoarele şi subvenţiile dispar de prea multe ori într-o mită pe care guvernele par incapabile - sau nedoritoare - de a o preveni. Ilustrează de asemenea roadele slabe ale investiţiilor productive ce ar putea fi de ajutor acum când Europa de Sud încearcă să iasă dintr-o fundătură economică.

În Italia, proasta folosire a banilor europeni 'a provocat pagube enorme, deoarece fondurile au fost folosite prost şi, după cum spun unii magistraţi, au alimentat şi crima organizată', a afirmat Sergio Rizzo, coautorul unui best-seller despre corupţia politică. 'Regiunile sudice nu au capacitatea de a planifica şi finanţează proiecte fără rezultate. Aceasta este problema', consideră el.

În contextul în care dezbaterea din Europa se focalizează pe creştere, unii oficiali europeni menţionează o nevoie tot mai urgentă de tragere la răspundere. 'Cu cât fondurile UE sunt concepute ca un medicament pentru creştere, ca o strategie de ieşire pentru a face faţă crizei economice, cu atât mai mult este nevoie de un control mai strict'', a declarat Giovanni Kessler, directorul Oficiului de Luptă Antifraudă (OLAF) al UE. 'Nu pot fi lăsate doar la latitudinea şi abilităţile agenţiilor naţionale de aplicare a legii', a precizat el.

Din 2000 până în 2011, Italia a primit peste 60 de miliarde dolari finanţare de la UE pentru o gamă largă de programe, în domenii precum agricultura şi infrastructura, cea mai mare parte direcţionate spre sud, iar rezultatul nu a fost decât o autostradă pe jumătate finalizată. Spania, care a primit ceva mai mult de 100 de miliarde dolari, a construit cel puţin o reţea feroviară de trenuri de mare viteză de clasă mondială. Grecia a primit 50 miliarde dolari, o sumă enormă în termeni de finanţare pe cap de locuitor, tot cu efecte neclare.

În anul 2001, înarmată cu această finanţare, Italia s-a angajat într-un proiect ambiţios de a construi o nouă A3 în locul celei vechi, lipsită de un culoar de urgenţă corespunzător. De atunci, aproape 10 miliarde dolari au fost cheltuiţi pentru această autostradă. După ce instanţe italiene au descoperit dovezi ample de corupţie, oficialii europeni au cerut în această vară ca Italia să redirecţioneze întreaga sumă de 500 milioane dolari pe care Europa a acordat-o proiectului autostrăzii, spre alte proiecte.

Să călătoreşti pe A3 - artera principală dintr-o regiune fără linii feroviare de mare viteză, cu aproape 20% şomaj şi 40% şomaj în rândul tinerilor - înseamnă în multe privinţe să călătoreşti prin partea intunecată a istoriei recente a Italiei, unde un amalgam de corupţie şi patronaj politic a contribuit la plasarea ţării pe poziţia a doua cu cea mai mare datorie din Europa, după Grecia.

De când au demarat lucrările, trei generaţii ale subcontractori - numiţi de trei generaţii de politicieni - au trăit de pe urma autostrăzii. Cu începere din 2000, procurorii au arestat sute de persoane, cea mai mare parte sub acuzaţia de corupţie şi extorcare.

La fel ca în abordarea crizei datoriilor din Europa de Sud, şi autostrada presupune o cultură a patronajului politic profund rezistent la schimbare. Problemele Calabriei sunt chiar mai sumbre. Regiunea este dominată de gruparea criminalităţii organizate 'Ndrangheta, despre care autorităţile spun că este cea mai puternică din Italia. 'Ndrangheta este un parazit', a declarat Roberto di Palma, magistratul care a condus două procese de corupţie legate de autostradă. 'Acolo unde există lucrări publice mari, 'Ndrangheta are un mare interes', precizează el.

Legăturile dintre crima organizată şi politicieni locali sunt profunde. Astăzi, 3 din 51 de membri ai Consiliului Regional din Calabria au fost arestaţi sub acuzaţia de legături cu mafia. Preşedinte regiunii Calabria, Giuseppe Scopelliti, face recurs împotriva unei sentinţe într-un caz de corupţie şi este în curs de investigare pentru patru capete de acuzare (niciunul referitor la autostradă). Într-un interviu pentru NYTimes acordat în biroul sau din Catanzaro, Scopelliti a negat orice neregulă. Întrebat care este strategia lui pentru a îmbunătăţi performanţa economică sumbră a regiunii, el a menţionat doar cea mai recentă cerere a sa de finanţare de la Bruxelles: 2,2 miliarde de dolari.

În multe privinţe, Calabria ilustrează criza tragerii la răspundere în UE. Comisia Europeană nu este ca FMI, care poate pune condiţii pentru un împrumut, a declarat Massimo Florio, profesor de economie la Universitatea din Milano, şi este lipsită totodată de puterea unui guvern federal de a monitoriza cheltuielile. 'În final este ca şi cum statele membre ar considera că sunt banii lor', a precizat Florio.

În Calabria, autostrada a fost o invitaţie deschisă la corupţie. În unul dintre multele procese, procurorii au cartografiat A3 nu numai după siturile de lucru, ci şi după clanul 'Ndrangheta. Folosind interceptări telefonice, au descoperit că nu mai puţin de o duzină de familii au încheiat 'acorduri paşnice' pentru a-şi împărţi ''munca'' şi mita.

Într-un proces în care 22 de persoane au fost condamnate pentru asociere cu mafia şi alte delicte, procurorii au examinat unul dintre cele şase situri mari ale autostrăzii, pe o lungime de 215 mile. Ei au descoperit dovezi ample privind ceea ce au numit 'regula lui 3%', în care subcontractorii au suprataxat statul cu 3%, iar clanurile criminalităţii au băgat în buzunar diferenţa. Au documentat totodată modul în care clanurile au ajutat la alegerea subcontractorilor şi au impus cine să fie angajat, de multe ori prieteni şi rudele lor.

De-a lungul anilor, 6.000 de lucrători au fost angajaţi de sute de subcontractori. Nimeni de la companiile de construcţii mari din centrul sau nordul Italiei nu a fost condamnat pentru vreun delict.

'Sudul este teritoriul lucrărilor neterminate, deoarece lucrările terminate nu aduc venituri', a declarat jurnalistul Aldo Varano, autorul mai multor cărţi despre Calabria.

Problema merge însă dincolo de corupţie şi ajunge în inima sistemelor politice ale celor mai multe ţări din Europa de Sud, în care politicienii au oferit prin tradiţie cetăţenilor muncă finanţată de stat în schimbul voturilor.

'Problema aici este politică', a afirmat Varano. 'Sudul a fost odată un rezervor de forţă de muncă, dar în anii '70 a avut loc un schimb. A devenit un rezervor mare de consens', a adăugat el, referindu-se la voturile din Calabria, care au ajutat fiecare guvern în ultimii 25 de ani să rămână la putere. Pentru a-şi asigura aceste voturi, guvernele 'trebuie să cheltuiască bani, nu pentru investiţii şi dezvoltare, ci în mod clientelar', a spus el.

Sistemul locuri de muncă în schimbul voturilor este în prezent anchetat după o serie de scandaluri de corupţie recente de pe întreg teritoriul Italiei, care au zdruncinat şi mai mult încrederea italienilor într-o clasă politică a cărei incapacitate de a gestiona economia a dus la actualul guvern tehnocrat al premierului Mario Monti.

Puţini calabrezi au încredere în liderii lor, sau cred că autostrada va fi terminată vreodată. Cu toate acestea, imaginea nu este în totalitate sumbră. Astăzi, 169 de mile din cele 307 ale autostrăzii au fost reconstruite, iar 246 mile sunt deschise traficului. Autoritatea italiană a autostrăzilor, ANAS, a informat că încă 74 de mile vor fi finalizate până la sfârşitul lui 2013.

Într-un interviu pentru NYTimes, la Roma, Fabrizio Barca, ministrul pentru coeziunea teritorială, a declarat că prea mult timp banii destinaţi sudului au fost cheltuiţi prost. 'Calitatea serviciilor de bază şi esenţiale este inadecvată. În Calabria situaţia este deosebit de rea', a afirmat el. Întrebat dacă a avut aliaţi politici în Calabria, a răspuns: 'Să spunem că reînnoirea sudului nu va începe din Calabria'.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor